Dan Filip, medic neurologie
Featured, Medical

Dan Filip, medic neurolog: COVID provoacă frecvente simptome ale afecţiunilor neurologice

Dan Filip, medic primar neurologie MedLife Polisano Sibiu, explică cele mai frecvente simptome ale afecţiunilor neurologice care pot afecta pacienţii vindecaţi de COVID-19.

Boala COVID-19 este una complexă şi nu afectează doar sistemul uman respirator, ci poate avea şi un impact neurologic asupra pacientului infectat. Dan Filip, medic primar neurologie MedLife Polisano Sibiu, a explicat, în baza literaturii de specialitate, cum poate afecta noul coronavirus pacienţii, din punct de vedere neurologic.

Manifestări clinice neurologice Mediul neurolog spune că, în ultimele 10 luni, au fost cercetări clinice limitate, în ceea ce priveşte manifestările clinice neurologice.

Acestea s-au bazat pe diferite meta-analize ale unor articole şi prezentări de cazuri, în diferite ţări ale lumii, în special unde au fost cazuri mai multe, cum ar fi China, Italia, Spania şi SUA. Spre exemplu, în Wuhan, China, în cadrul unui studiu realizat pe 214 cazuri bolnave de COVID-19, 78 dintre pacienţi au prezentat complicaţii neurologice. „Aceste complicaţii au spectru larg, manifestările fiind nespecifice şi specifice, însă nu sunt rare, şi sunt importante în evoluţia bolii.

Ca mecanism de acţiune, se remarcă invazia directă a ţesutului nervos de către particulele virale, dar şi un răspuns inflamator neadecvat”, specifică Dan Filip. În literatura de specialitate s-au citat manifestări clinice neurologice nespecifice, cum ar fi: oboseala, cefaleea, mialgia, hiperestezia cutanată a abdomenului şi spatelui (la 33% dintre cazurile evaluate), anorexia/inapetenţa (la 30% dintre cazuri), dispneea/scurtarea respiraţiei (la 27% dintre cazuri), „starea de rău general”, ameţeala, confuzia (la 27% dintre cazuri). Manifestările clinice neurologice specifice, prezente din ce în ce mai frecvent, sunt anosmia – în proporţii de 35%-85%, pierderea sau pervertirea mirosului şi aguezia sau disgeuzia, pierderea gustului.

„Aceste manifestări se pot datora transmisiei sinaptice retrograde via nervul olfactiv, iar tulburările gustului şi mirosului pot fi simptome iniţiale şi precoce ale COVID-19, chiar fără alte simptome, iar identificarea lor permite diagnosticul precoce şi izolarea bolnavului”, precizează medicul. Boli neurologice raportate În ceea ce priveşte bolile neurologice raportate şi asociate cu COVID-19, cele mai frecvente au fost: Poliradiculonevrita sau sindromul Guillain-Barre, Encefalita/ sau alte forme de encefalopatie, Mielita virală,

Meningita/meningismul. Aceste boli au fost întâlnite şi în infecţiile cu alte coronavirusuri, cum ar fi SARS-CoV-1, MERS-CoV, HCoV-OC43 şi HCoV-229E. Poliradiculonevrita sau sindromul Guillain-Barre (GBS), în contextul COVID-19: Sindromul Guillain-Barre (GBS) se manifestă prin deficit motor şi parestezii în membrele inferioare şi rar produce şi diplegie facială. Poate să aibă un caracter progresiv ascendent cu: tetraplegie flască cu areflexie osteotendinoasă polinevrită de nervi cranieni rabdomioliză ca într-o miopatie inflamatoare (poate să apară în evoluţia bolii) O explicaţie imunologică posibilă de apariţie a acestui sindrom reprezintă sindromul de eliberare a citokinelor, cauzat de recrutarea exacerbată şi activarea macrofagelor, neutrofilelor şi celulelor „natural killer”, ca răspuns la infecţia cu Sars-CoV-2. Doctorul neurolog Dan Filip spune că furtuna citokinelor poate produce deteriorare tisulară extensivă inclusiv a sistemului nervos periferic şi pare să fie corelată cu severitatea bolii. Un alt mecanism care poate explica GBS în COVID-19 este legat de producţia de anticorpi împotriva gangliozidelor din nervii periferici. Mielita acută virală (transversă) În contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, cazurile de mielită acută virală au fost citate mai rar, iar simptomele raportate au fost deficit motor flasc acut în 4 membre, însoţit de incontinenţă sfincteriană. Encefalită acută virală În urma analizelor făcute până în prezent, unii bolnavi de COVID-19 au dezvoltat encefalită acută virală, iar simptomele raportate au fost: alterarea conştienţei, confuzie, tulburări cognitive, crize convulsive, sindrom bipiramidal. Encefalita a fost sub diferite forme, cum ar fi: meningoencefalită şi rombencefalita, dar s-au citat cazuri şi de encefalopatie acută necrozantă hemoragică şi sindrom PRES (encefalopatie posterioară reversibilă).

„Encefalita din COVID-19 este cel mai adesea mediată imun, prin mecanism postinfecţios sau parainfecţios, ca şi prin dereglarea citokinică, mai curând decât cauzată de infecţia virală directă”, explică neurologul. Meningită/meningoencefalită acută virală În literatura de specialitate au fost raportate cazuri de meningită, iar simptomele raportate au fost: cefalee/vărsături agitaţie, alterarea conştienţei Un mecanism de acţiune prin care apare meningoencefalita este acela că proteina ACE 2, care funcţionează ca receptor pentru Sars-Cov-2, are o expresie abundentă în celulele endoteliale din reţeaua glială şi neuronală, şi poate fi poarta de intrare hematogenă. Boli cerebrovasculare Medicul Dan Filip spune că unele dintre cele mai importante boli care apar asociate cu COVID-19 şi iniţial erau de o cauzalitate contradictorie, sunt bolile cerebrovasculare. Acestea apar, în general, la pacienţii cu forme severe de boală, pacienţi cu risc cardiovascular. S-au citat cazuri de: hemoragie subarahnoidiană, AVC ischemice, unele transformate hemoragic, tromboză venoasă cerebrală, AVC ischemice – cardioembolice, de vase mici, dar şi prin ocluzie de vase mari cu destinaţie cerebrală. „În toate aceste cazuri, au fost D-dimeri crescuţi, iar proteina C reactivă a fost continuu crescută”, completează specialistul. Spre exemplu, în urma unui studiu realizat în Italia, dintr-o serie de 388 de pacienţi COVID-19, 21% au prezentat evenimente tromboembolice şi anume tromboembolism venos, stroke ischemic şi sindrom coronarian acut. Mai mult, aşa cum explică şi doctorul Filip, anumite investigaţii au sugerat că boala COVID-19 este asociată cu activarea cascadei trombocitare, dar şi a cascadei coagulării.

„Sunt necesare studii care să determine rolul antiagregantelor plachetare şi a anticoagulantelor în tratamentul şi prevenţia evenimentelor trombotice din COVID-19, iar aici trebuie incluse şi cazurile uşoare.

” Toate aceste manifestări neurologice s-au grupat în trei categorii: Boli neurologice coexistente cu COVID-19 (sau preexistente) – boli cerebrovasculare, traumatisme craniene, Manifestări neurologice nespecifice – cefalee, mialgie, astenie,

Manifestări/boli neurologice specifice – poliradiculonevrită, encefalită, mielită. Examinări paraclinice în COVID-19 cu manifestări neurologice Din punct de vedere paraclinic, în COVID-19 cu manifestări neurologice, sunt necesare următoarele investigaţii: Examenul LCR (lichidului cefalorahidian), Electroencefalografia EEG (a fost utilă la pacienţii cu simptome de sistem nervos central), Electromiografia EMG (în cazul poliradiculonevritei), Examen RMN cerebral. Concluzii În ceea ce priveşte concluziile, medicul primar neurolog Dan Filip spune că manifestările neurologice din COVID-19 nu sunt rare, în special AVC-ul ischemic de vase mari, sindromul Guillain-Barre şi meningoencefalita.

„Acestea pot fi cauzate de efectul citopatic direct al virusului, de răspunsul inflamator, de starea de hipercoagulabilitate sau de complicaţii ale tratamentului sau internării în unităţile de terapie intensivă.” Specialistul susţine că vor fi necesare studii viitoare pentru a stabili prevalenţa complicaţiilor neurologice în COVID-19, pentru a investiga mecanismele biologice şi pentru a stabili opţiunile terapeutice.

„Medicii trebuie să fie precauţi pentru a nu subestima diagnosticele neurologice care pot mima COVID-19, în cursul acestei pandemii. Este important de ştiut că manifestările neurologice pot fi prezente ca unic simptom, fără implicare respiratorie. De exemplu, tulburarea de gust şi miros poate fi utilă ca o metodă de screening pentru a izola pacienţii suspecţi cât mai devreme, cu scopul de a preveni răspândirea bolii.

” După ce un pacient COVID-19 s-a vindecat, anumite simptome pot persista, acestea fiind heterogene şi nespecifice, cum ar fi: astenie fizică şi psihică, tulburări de somn, intoleranţă la efort – fatigabilitate, simptome vegetative, asemănătoare sindromului de oboseală cronică. „Mecanismul etiopatogenic posibil include demascarea unor comorbidităţi anterioare, starea de convalescenţă postinfecţioasă, persistenţa activării imune sau altele”, conchide neurologul.



blank