International, Stiri

„Dacă reuşeşte în Ucraina, puteţi paria că va veni aici”. Locuitorii fostelor republici sovietice, îngrijoraţi de acţiunile expansioniste ale Rusiei

Locuitorii fostelor republici sovietice sunt îngrijoraţi de acţiunea Rusiei în Ucraina, relatează AFP într-un reportaj publicat cu o zi înaintea vizitei preşedintelui american Barack Obama în Estonia.

daca-reuseste-in-ucraina-puteti-paria-ca-va-veni-aici-locuitorii-fostelor-republici-sovietice-273858

„Sunt foarte îngrijorată, mai ales pentru că de fiecare dată când pare că nu se poate mai rău, situaţia este deja mai gravă”, a declarat Helen Sildna, în vârstă de 35 de ani, organizatoarea festivalurilor de muzică de la Tallinn, unde Obama va face escală miercuri, în drum către summitul NATO din Ţara Galilor.

Într-un mesaj adresat preşedintelui american şi publicat luni, peste 150 de personalităţi din ţările baltice, între care foştii lideri eston Arnold Rüütel şi lituanian Vytautas Landsbergis, îi cer acestuia să „asigure o prezenţă permanentă a trupelor aliate” în ţara lor.

„Neoimperialismul manifestat de Rusia nu poate decât să ne facă să ne temem că putem fi potenţiale ţinte ale visurilor sale expansioniste”, afirmă semnatarii. „Vă cerem să asiguraţi o prezenţă permanentă a trupelor ţărilor aliate pe teritoriul nostru. Securitatea şi libertatea întregii Europe depinde de aceasta”, insistă ei.

Pe străzi, limbajul fricii este mai ferm. În opinia lui Janis Jansin, un leton în vârstă de 47 de ani întâlnit într-o piaţă din Riga, „Putin este un huligan”.

„Dacă reuşeşte în Ucraina, puteţi paria că va veni aici. Evident, să fii în NATO este o diferenţă, dar fără NATO ar fi fost probabil deja aici”, afirmă el.

Frica oamenilor este alimentată şi de prezenţa unei importante minorităţi rusofone, de obicei favorabile Moscovei, care reprezintă mai mult de un sfert din populaţie în Estonia şi Letonia, 1,3 şi, respectiv, două milioane de locuitori.

Însă nici rusofonii nu sunt încântaţi de comportamentul Rusiei în Ucraina.

„Eu eram o susţinătoare a lui Vladimir Putin. La început mă gândeam că are dreptate să ia Crimeea, dar acum nu mai gândesc aşa. Ucraina este o ţară prietenă şi soră cu Rusia. Merită să pierzi un prieten bun pentru o bucăţică de pământ?”, se întreabă Anna Slavinskaia, în vârstă de 52 de ani, care aşteaptă în gara din Riga sosirea unor prieteni de la Moscova, cu un buchet de flori în mână.

Enn Toom, în vârstă de 75 de ani, matematician eston aflat la pensie, a declarat că este preocupat de „propaganda neagră” a Moscovei.

„Vă pot da exemplul unui rus din Estonia care, sub influenţa propagandei ruseşti le-a venit în ajutor fraţilor săi ucraineni împotriva „juntei fasciste de la Kiev”. După câteva săptămâni, după ce a văzut realitatea de la faţa locului, a venit acasă”, povesteşte Toom pentru AFP.

Lituanienii se mobilizează pentru a ajuta ucrainenii. Vytautas Budreika, un tânăr manager în vârstă de 25 de ani, strânge donaţii graţie unei campanii pe reţelele de socializare.

„În urmă cu şase ani eram convins că Rusia nu reprezintă nicio ameninţare. Dar după evenimentele din Georgia în 2008 şi acum în Ucraina, cred că Rusia este o ameninţare (…) Observ aici o mare teamă”, mărturiseşte el.

În Polonia, angoasa este mai puţin perceptibilă, dar anaşogiile istorice sunt prezente.

„Să recurgi la forţa armată împotriva vecinilor, să le anexezi teritoriul, să îi împiedici să îşi aleagă liber politica internaţională aminteşte în mod îngrijorător de capitolele nefericite ale istoriei europene a secolului al XX-lea”, a declarat preşedintele polonez Bronislaw Komorowski.

„Sunt foarte preocupat de ceea ce se întâmplă între Rusia şi Ucraina. Să spun drept, evit jurnalele de ştiri, pentru că ele îmi dau fiori pe spate”, admite o pensionară poloneză, Barbara Rybeczko-Tarnowiecka.

Sandra Kalniete, fostă şefă a diplomaţiei letone şi fost comisar european, spune că „dacă Rusia nu este acum, ea va continua mâine şi poimâine”. Prezenţa permanentă a forţelor aliate în ţările baltice şi în Polonia este „de cea mai mare importanţă, nu numai pentru securitatea noastră, ci şi pentru securitatea europeană”, mai spune şefa diplomaţiei letone.

blank