Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a scos evidenţiat lipsuri în sumă de 11,572 milioane de lei, potrivit Raportului Pubicat pe anul 2017 de Curtea de Conturi.

„La Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a fost efectuată inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, fapt pentru care în situaţiile financiare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la data de 31.12.2017 – aparat propriu – au fost prezentate elemente patrimoniale neconfirmate prin inventariere. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – aparat propriu, prevăzută a fi realizată în perioada 23.08.2017-30.11.2017, a fost finalizată în data de 22.06.2018. În urma inventarierii s-au constatat lipsuri în sumă de 11,572 milioane de lei”, se spune în raport.

Conform documentului, s-a constatat că nu au fost respectate principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului, deoarece, în timp ce Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti închiriază spaţii pentru desfăşurarea activităţii de la firme private, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a lăsat nefolosite, din anul 2015 şi până în prezent, unele imobile pe care le are în administrare (situate în Bucureşti, str. Mărăşti, respectiv str. Londra).

Astfel, deşi ANAF a aprobat, încă din anul 2015, realizarea unor lucrări de reabilitare a acestor imobile aflate în administrarea DGRFP Bucureşti, iar pentru desfăşurarea activităţii personalului a fost închiriat un imobil proprietate privată, la mai mult de trei ani de la încheierea contractului de închiriere, lucrările de consolidare şi amenajare nu au fost începute, neavând loc nici măcar licitaţia pentru desemnarea societăţii care să efectueze lucrările. Consecinţa economică constă în creşterea cheltuielilor cu chiriile, în condiţiile în care imobile aflate în administrarea sau proprietatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti stau nefolosite, fiind supuse degradării.

„În anul 2017, ANAF a plătit suma de 250,7 mii lei, reprezentând contravaloarea livrabilului ‘Ghid de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare’ (valoare livrabil – 160,3 mii lei şi penalităţi de întârziere – 90,4 mii lei, livrabile recepţionate de ANAF, aceasta fiind obligată în acest sens prin Sentinţa civilă nr. 5055/2016 (rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 3641/2017), emisă în urma acţionării în instanţă de către operatorul economic ca urmare a refuzului ANAF de a recepţiona şi achita livrabilele la termenul prevăzut în contract (21.12.2015), motivat de calitatea necorespunzătoare a acestora. În aceste condiţii, Curtea de Conturi a constatat că livrabilele respective se află şi în prezent depozitate la nivelul compartimentului de specialitate care a solicitat achiziţia, nefiind distribuite şi utilizate conform scopului pentru care au fost achiziţionate”, se spune în raport.

Curtea de Conturi recomandă efectuarea anuală a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, astfel încât aceasta să preceadă întocmirii situaţiilor financiare anuale.

Instituţia recomandă asigurarea, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fondurilor necesare pentru consolidarea şi amenajarea sediului Administraţiei Finanţelor Publice, sector 1, Bucureşti, din str. Roma şi relocarea serviciilor din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice, sector 1, Bucureşti pentru reducerea cheltuielilor cu chiriile, precum şi punerea în folosinţă a imobilului din bulevardul Mărăşti, sector 1, Bucureşti.

De asemenea, s-a recomandat ca ANAF să identifice soluţii de utilizare a Ghidului de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare în scopul pentru care a fost achiziţionat, inclusiv prin actualizarea/modificarea corespunzătoare a conţinutului livrabilelor în sumă de 160.300 lei, precum şi efectuarea unei analize în vederea identificării cauzelor şi persoanelor din vina cărora s-a produs plata penalităţilor de întârziere în sumă de 90.400 lei.

În situaţia în care se concluzionează că aceste livrabile nu vor putea fi utilizate, conducerea ANAF va dispune măsuri pentru stabilirea întinderea prejudiciului şi recuperarea acestuia, la care se vor adăuga dobânzile şi penalităţile/majorările de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, ce urmează a se calcula şi încasa la nivelul ANAF pentru perioada de când s-a produs prejudiciul şi până la data la care se vor recupera sumele.