Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a subliniat necesitatea construirii de noi penitenciare şi, implicit, nevoia de investiţii în acest domeniu, fiind vorba despre un deficit de peste 10.000 de locuri în penitenciarele din România. În opinia lui, un parteneriat cu Comisia Europeană pentru construirea de noi închisori este cea mai viabilă soluţie pentru România, lăsând însă de înţeles că nici o nouă lege a amnistiei şi graţierii nu ar fi exclusă.
Invitat la dezbaterile pe bugetul pe 2015 a Ministerului Justiţiei, Robert Cazanciuc a vorbit despre nevoia de investiţii pentru construirea de noi penitenciare. Potrivit ministrului Justiţiei, în România există un deficit de cel puţin 10.000 de locuri în închisori, însă problema apare când vine vorba despre costurile pentru construcţia unui nou penitenciar.
„O să continuăm să facem mici investiţii în anumite penitenciare, din păcate locaţia în care se află un penitenciar nu permite extinderea şi creşterea capacităţii de cazare. Nu avem altă soluţie decât construirea de la zero penitenciare, e un efort bugetar foarte mare, 60-80 de milioane de euro minim un penitenciar şi nu vom putea să susţinem doar din efort naţional, de aceea am făcut un apel la Comisia Europeană”, a declarat Cazanciuc.
De altfel, ministrul Justiţiei a explicat că fără un program naţional finanţat din resurse proprii, plus susţinerea partenerilor internaţionali, problema nu va putea fi rezolvată.
„În momentul de faţă avem două propuneri din partea partenerilor americani şi britanici pentru un parteneriat public-privat pentru un penitenciar, suntem în curs de examinare a acestor soluţii. Fără un program naţional din resurse bugetare naţionale nu vom putea demara construcţia unui nou penitenciar”, a precizat acesta.
În plus, Ministerul Justiţiei se aşteaptă şi ca, pe viitor, instanţele să dea verdicte alternative, ca un efect al noului Cod penal. Întrebat dacă o nouă lege a amnistiei şi graţierii reprezintă o soluţie pentru aerisirea închisorilor, Cazanciuc a lăsat o astfel de decizie la latitudinea opiniei publice, precizând însă că un astfel de proiect ar putea fi o rezolvare.
„Amnistia şi graţierea sunt prevăzute în Constituţie şi în legi. Dacă ele sunt sau nu o soluţie, acest lucru trebuie stabilit doar în urma unei dezbateri publice. Noi nu am iniţiat un asemenea proiect, încercăm mai degrabă să iniţiem acest proiect european împreună cu Italia pentru a construi capacităţi noi. Dacă societatea civilă va considera că amnistia şi graţierea pot fi soluţii, cu siguranţă putem pune în dezbatere publică şi această soluţie”, a conchis Cazanciuc.
În decembrie 2013, deputaţii din comisia juridică au avizat favorabil proiectul de lege privind amnistia şi graţierea, un proiect extrem de controversat. Timp de aproape un an de zile, proiectul a fost ţinut la sertar, pentru ca în prima zi după ce Klaus Iohannis a câştigat alegerile actul normativ să fie respins. În explicaţia susţinătorilor proiectului pentru amnistie şi graţiere, aceste măsuri sunt necesare pentru a rezolva problema insuficienţei locurilor din penitenciarele din România.