Uneori te străduiești să ajungi la sala de fitness, dar nu-ți poți face timp, deși știi că este vital pentru sănătatea fizică și mentală. Și totuși, de ce majoritatea dintre noi suntem așa de sedentari?

Este un paradox la care oamenii de știință au găsit o explicație la fel de paradoxală. Este vorba despre creier, centrul tuturor activităților organismului, iar lenea este strâns legată de el. Un nou studiu pune în evidență această legătură intrinsecă, evidențiind un mecanism de supraviețuire evoluat, observat și la sute de specii de animale.

Așadar, spun cercetătorii, poate nu este un lucru chiar așa de vinovat preferința de a lenevi pe canapea în mijlocul zilei. Încă din timpuri străvechi, conservarea energiei este vitală petru supraviețuirea omului și ne-a permis să fim mult mai eficienți în găsirea adăpostului și a hranei, să fim combativi cu competitorii sexuali și cu prădătorii”, explică şeful echipei de cercetători, neurologul Matthieu Boisgontier, de la Universitatea British Columbia din Canada.

Oamenii de ştiinţă au testat modul în care este înrădăcinată lenea în creierele noastre folosind electroencefalograma, pentru a măsura răspunsurile cognitive la diferiţi stimuli reprezentând activitatea fizică şi comportamentul sedentar.

 

În cadrul experimentului, mai mulţi adulţi tineri au fost recrutaţi să participe la o serie de exerciţii pe computer care implicau folosirea voinţei şi controlul impulsului de a selecta anumite imagini ce pâlpâiau pe monitor. Unele dintre acestea prezentau anumite ipostaze de inactivitate fizică, cum ar fi legănarea într-un hamac. În cazul celor apatici care luau decizia de a face sau nu un lucru, cortexul premotor s-a aprins mai mult decât la cei obişnuiţi cu acţiunea.

 

Creierul leneşilor muncește mai mult

Rezultatele au confirmat teoria evoluţionistă, mai exact oamenii tind să adopte cu mai multă rapiditate, aproape instinctual, comportamente sedentare şi să întoarcă spatele cu uşurinţă provocărilor care implică o formă sau alta de activitate fizică.

Citeste si...  Cum stai cu dragostea în luna martie?!

Noutatea adusă de acest studiu este că această opţiune nu este lipsită de costuri, cum ar fi, de pildă, consumul crescut de resurse neuronale, creierul persoanelor leneşe fiind obligat să muncească mai mult pentru a-i face să treacă la acţiune. Concluzia? Creierul uman este „atras de lene” şi face eforturi să susţină această alegere.   

 Cu moderație, lenea are și un efect terapeutic. Creierul este degrevat de sarcina grea de a coordona motoriu cele 639 de grupe musculare ale omului şi de a ține în echilibru cele peste 300 de articulații.