Anul acesta, mulți angajați români se vor bucura de o minivacanță în perioada 21 – 24 ianuarie, cu ocazia zilei în care se sărbătorește Unirea principatelor Române, care se mai numește și Mica Unire. Majoritatea oamenilor sunt bucuroși că au liber, puțin sunt interesați de ce semnifică de fapt această zi și ce spune istoria despre ce acest eveniment important pentru țara noastră.
Mica Unire a avut loc pe data de 24 ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Acest moment a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Unirea celor două principate Moldova și Țara Românească a fost un proces care a început încă din 1848. Acest proces a fost bazat pe puternica apropiere culturală și econunirea-principatelor-romaneomică între cele două țări, conform ziarulunirea.ro. Astfel, în anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între cele două principate, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Se împlinesc 158 de ani de la Unirea Principatelor Române
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate la data de 5 ianuarie 1859, în Moldova, ca reprezentantul „Partidei Naționale”. Ulterior, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, în cadrul unei ședințe secrete a Adunării, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Poarta Otomană și Austria au considerat evenimentul petrecut la 24 ianuarie 1859 o încălcare a Convenției de la Paris. Cu toate acestea, textul în textul Convenţiei din 1858 nu s-a prevăzut ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.
Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, astfel a realizat unirea politică în anul 1862. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Principatele Unite primesc în mod oficial numele de România, abia prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866 deoarece pe data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România. În acest fel s-a creat actualul stat.
Cine a fost Alexandru Ioan Cuza?
Alexandru Ioan Cuza este așadar înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859. El se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut pe 20 martie 1820. El a învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, printre care s-a numărat și Vasile Alecsandri. Ulteor, Alexandru a fost trimis la Paris, unde și-a luat bacalaureatul în litere. După ce s-a întors în țară, a intrat în armată.
În anul 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsorit cu Elena Rosseti.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. El a cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi și a cerut înfăptuirea unor reforme democratice. Cuza s-a aflat printre fruntașii adunării care au fost arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza. Până la urmă, el a reușit să scape de sub pază și a fugit în Transilvanie.
De asemenea, Cuza a participat la Marea Adunare din mai 1848, apoi s-a retras în Bucovina.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost destul de scurtă, în perioada 1859-1866. Cu toate acestea, în acei ani a fost o perioadă de maximă dezvoltare a României moderne. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României prin întreaga sa activitate. Mai exact, prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale, toate au dus către scopul final. De asemenea, au avut un rol important și adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, dar și reforma agrara și cea a învățământului.
Prin urmare, pe data 24 ianuarie 1859 s-a făcut primul pas important pentru înfăptuirea statului național unitar român, adică Mica Unire. Mare pas, s-a făcut pe data de 1 decembrie în 1918 la Alba Iulia, când a avut loc Marea Unire, conform avantaje.ro.
24 ianuarie Unirea Mică. 24 ianuarie, zi liberă
Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma unei propuneri legislative semnată de 106 parlamentari, aparținând mai multor partide politice, care a fost avizată favorabil la 18 martie 2014, de către Comisia pentru Cultură a Senatului.
În expunerea de motive se arată că „24 ianuarie semnifică, practic, ziua de naștere a statului național modern român și trebuie ca românii să nu uite acest lucru. (…) Recunoașterea ca sărbătoare legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit: România s-a născut la Iași!”.
Senatorii au adoptat un amendament, potrivit căruia ziua de sărbătoare legală este nelucrătoare. Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat la 2 iunie 2014 și, ulterior, de către Plenul Camerei Deputaților, la 3 decembrie 2014, iar la 16 decembrie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române — ca zi de sărbătoare națională. Potrivit noii legi, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.