Negocieri internaţionale la Geneva
Cel puţin trei separatişti proruşi au fost ucişi în confruntările de la Mariupol, în apropiere de Marea Azov, susţin autorităţile de la Kiev, citate de Sky News. Între timp, la Geneva, şefii diplomaţiei Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene vor încerca să găsească o cale de detensionare a crizei.
Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a declarat într-un mesaj postat joi pe pagina sa de Facebook că trei separatişti proruşi au fost ucişi. „Potrivit datelor preliminare, trei atacatori au fost ucişi, 13 răniţi şi 63 reţinuţi”, a precizat el. Avakov a declarat că separatiştii au aruncat cu cocteiluri Molotov şi alte dispozitive incendiare în timpul confruntărilor.
Circmstanţele incidentului de la baza Gărzii Naţionale Ucrainene din Mariupol nu sunt cunoscute pentru moment. Activişti proruşi au lansat miercuri seara un asalt asupra unei unităţi militare din oraşul ucrainean Mariupol, folosind arme automate şi cocteiluri Molotov.
Ei i-au îndemnat pe militari să treacă „de partea poporului”, iar pe comandantul unităţii să iniţieze negocieri cu locuitorii din Mariupol, oraş situat la 120 de kilometri sud de Doneţk.
Potrivit Gărzii Naţionale a Ucrainei, asaltul a fost lansat asupra unităţii militare 3057, în jurul orei locale 20.40 (20.40, ora României).
Între timp, reprezentanţii Rusiei, Ucrainei, UE şi Statelor Unite se pregătesc pentru o reuniune diplomatică la Geneva, în vederea detensionării situaţiei din Ucraina.
Şefii diplomaţiei Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene vor încerca, joi, la Geneva să găsească o cale de detensionare a crizei ucrainene la o zi după un afront adus armatei de către insurgenţii proruşi din estul ţării, relatează AFP.
Miercuri, confruntarea cu insurgenţii din estul Ucrainei s-a transformat în derută pentru forţele puterii proeuropene de la Kiev. Pe teren, forţele loiale ucrainenilor au înregistrat înfrângere după înfrângere în faţa grupărilor armate în jurul Slaviansk, oraş emblematic pentru ultima serie de revolte proruse, controlat de sâmbătă de forţele separatiste.
Un convoi ucrainean trimis în cadrul „operaţiunii antiteroriste” lansate de Kiev pentru a prelua controlul a fost blocat de manifestanţi proruşi. Şase blindate au fost confiscate de un grup de combatanţi în uniforme neidentificaţi, care îşi multiplică acţiunile de 10 zile în estul rusofon. Ei s-au alăturat, cu drapele fluturând în vânt, apărării Slaviansk.
După mai multe ore de confruntare cu manifestanţii, bărbaţii din restul coloanei – formată din 15 blindate care au rămas blocate la Kramatorsk – au sfârşit, unii cu ochii în lacrimi, prin a depune armele, sub strigăte de „bravo băieţi”.
Potrivit Kievului şi occidentalilor, acest grupări armate, denumite ironic „oamenii verzi” în Ucraina, sunt de fapt militari de elită ruşi, ca şi cei care au operat în Crimeea înainte de alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, în martie. Moscova neagă că ar avea soldaţi sau agenţi în teritoriul ucrainean.
Într-o altă sfidare faţă de puterea centrală, o grupare de bărbaţi cu cagule şi înarmaţi a preluat controlul primăriei din Doneţk, fief rusofon din est.
Secretarul de Stat american John Kerry, ajuns miercuri seara la Geneva, speră să ajute la stabilirea unui „dialog real între Rusia şi Ucraina”, le-a declarat jurnaliştilor un oficial de rang înalt în avion.
„Statele Unite şi Uniunea Europeană vor să se aşeze la masă cu Rusia şi Ucraina şi să caute căi pentru detensionarea situaţiei în materie de securitate”, a adăugat oficialul citat. Obiectivul Washingtonului este acela ca Rusia să înceteze să mai susţină şi să încurajeze separatiştii şi să îşi retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, a explicat el.
Preşedintele Barak Obama „a fost foarte clar, dacă Rusia nu încetează să profite de această oportunitate pentru detensionarea situaţiei, preţul ce va trebui plătit va creşte”, a avertizat el, în timp ce Casa Albă a declarat miercuri că Statele Unite „pregătesc activ” noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Executivului american, Jay Carney, a precizat că Washingtonul aşteaptă de la Rusia, în cadrul reuniunii de la Geneva, să arate un semn privind voinţa sa de a reduce tensiunile în estul Ucrainei.
„De fiecare dată când Rusia va lua măsuri destinate destabilizării Ucrainei şi încălcării suveranităţii sale, vor fi consecinţe”, a reiterat Barack Obama pentru CBS News. Ruşii „au susţinut – în cel mai bun caz – miliţiile nestatale în sudul şi estul Ucrainei”, a acuzat el.
În opinia ministrului ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Deşciţa, „calea diplomatică” este încă posibilă şi „este singura modalitate de stabilizare a situaţiei”. La sosirea sa la Geneva, el s-a declarat dispus la dialog cu Rusia, dar a exclus să vorbească despre federalizare, aşa cum cer Moscova şi insurgenţii.
„Ucraina, Guvernul ucrainean şi poporul ucrainean trebuie să decidă aceste probleme”, a declarat el. Ministrul a cerut, încă o dată, retragerea trupelor ruseşti de la frontiera estică a Ucraienei, ca Moscova „să nu mai susţină activităţile teroriste din est” şi garanţii ruse privind Crimeea, trecută sub controlul Moscovei în martie.
Această tentativă de dialog într-un format inedit se anunţă foarte dificilă şi participanţii şi-au acordat puţin timp. După mai multe reuniuni bilaterale joi dimineaţă, Serghei Lavrov (Rusia), Catherine Ashton (UE), Kerry şi Deşciţa au prevăzut o reuniune în jurul orei 10.00 (11.00 ora României), urmată de un dejun şi de o declaraţie de presă în jurul orei 15.00 (16.00 ora României).
La New York, cu câteva ore înainte de reuniunea de la Geneva, occidentalii şi ruşii au făcut schimb de acuzaţii la Consiliul de Securitate în jurul raportului ONU privind drepturile omului în Ucraina. Moscova a estimat că acesta este subiectiv, în timp ce Washingtonul, Londra şi Parisul au cerut Rusiei să înceteze imixtiunile în Ucraina. Subliniind „riscul unui război civil real”, ambasadorul Vitali Ciurkin a afirmat că autorităţile de la Kiev „ar trebui să înceapă un dialog” cu separatiştii rusofoni.