SUA și aliații  doresc înlăturare cu președintelui venezuelean“ și a negat dreptul Consiliului de Securitate de a discuta situația din această țară.Rusia a acuzat SUA În timp ce o intensă activitate diplomatică are loc în jurul crizei din Venezuela, la ONU

La Caracas continuă confruntarea între opozantul Juan Guaido, 35 de ani, liderul Parlamentului, care s-a autoproclamat președinte par interim și Nicolas Maduro (foto), învestit la 10 ianuarie pentru un al doilea mandat prezidențial considerat nelegitim de SUA, Canada, și majoritatea țărilor din America Latină.

Agravarea crizei politice intervine în plină prăbușire economică în această țară petrolieră, altădată prosperă, în prezent lovită de importante penurii de hrană și medicamente și sufocată de o hiperinflație care, potrivit FMI, va atinge 10.000.000% în 2019. Trei milioane de venezueleni au fugit din țară pentru a supraviețui, iar mișcările de protest contra regimului Maduro sunt reprimate cu violență. Săptămâna trecută, 26 de persoane au fost ucise în astfel de proteste, arată ONU. Tensiunile sunt în creștere și, potrivit Reuters, agenți ruși angajați ai firmei private Wagner –specializați în protecția personalităților – au sosit din Gabon în Venezuela pentru a întări securitatea președintelui Nicolas Maduro.

Sâmbătă, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate privind criza venezueleană, pe care Rusia a încercat în zadar să o împiedice, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, vorbind despre o „lovitură de stat“, a precizat că este vorba de o „situație internă“ a Venezuelei. În replică, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a subliniat că „regimul lui Nicolas Maduro reprimă poporul de ani de zile“ și a cerut tuturor țărilor să „fie alături de forțele libertății“ conduse de opozantul Juan Guaido. Cu puțin timp înaintea acestei sesiuni, Madrid, Paris, Berlin și Londra au înăsprit tonul și au lansat un ultimatum președintelui Maduro – vor recunoaște opozantul Guaido ca „președinte“ al Venezuelei dacă în câteva zile nu sunt convocate alegeri.

Rusia, China, Turcia, Iran, Cuba, Mexic și Uruguay au declarat că susțin guvernul lui Maduro. După ce miercurea trecută Juan Guaido s-a declarat președinte ad-interim al Venezuelei, el a cerut cetățenilor să iasă din nou pe stradă în această săptămână și să intensifice lupta contra lui Maduro, pe care îl numește „El Usurpador“ (Uzurpatorul) și a repetat apelul către armată pentru a-l abandona pe Maduro.

Poziția generalilor
Când Guaido s-a declarat șef de stat ad-interim, ministrul Apărării, generalul Padrino, înconjurat de înaltul comandament militar, a apărut la televiziune, joi 24 ianuarie, pentru a-și afirma loialitatea față de Maduro. Vladimir Padrino este ministrul Apărării, Gerardo Rangel este general maior în armată, Nestor Reverol este fost comandant al Gărzii naționale care supervizează ministerele de Interne și al Justiției. Potrivit Trezoreriei americane, ei ar fi și traficanți de droguri și există acuzații de spălare de bani, fraudă, exploatare minieră ilegală… Criticii susțin că aceste „afaceri“ se află la baza puternicei legături care unește armata de Maduro. Diego Moya-Ocampo, analist la IHS Markit, arată că „dacă Maduro cade, cad și ei“.

Citeste si...  Un tânăr s-a ales cu dosar penal după ce a făcut accident, si a abandonat masina

Juan Guaido face presiuni ca soldații și generalii să-l recunoască drept președinte și împreună cu Parlamentul a oferit protecție prin amnistie pentru corupție presupusă și violarea drepturilor omului oricărui membru al armatei care decide să o părăsească. Insuficient pentru elitele militare cărora Maduro le-a oferit numeroase afaceri ceea ce, potrivit SUA, le-a permis să acumuleze averi uriașe. Controlează porturi, au semnat contracte pentru sute de proiecte de locuințe sociale și de concesionare a serviciilor miniere și petroliere și au legături cu „bijuteria“ țării, Petroleos de Venezuela SA.

Și, chiar în acest stadiu deplorabil al declinului devastator al țării, ar fi de mirare ca majoritatea șefilor militari să nu continue să susțină regimul, a declarat Tomas Straka, profesor la Universitatea catolică Andres Bello din Caracas. Din 2015, SUA au sancționat peste o duzină de înalți responsabili ai securității, foști și actuali, pentru acuzații de corupție, trafic de cocaină, violare a drepturilor omului și rolul represiv în timpul manifestațiilor antiguvernamentale.

„Adevăratul suveran în Venezuela rămâne Armata“
Întrucât situația din Venezuela riscă să devină una explozivă, „România liberă“ a cerut opinia politologului Alexandru Racu, doctor în Filozofie Politică al Universității din Ottawa, care a făcut o scurtă prezentare a cauzelor crizei din statul sud-american:

„Venezuela are o mare problemă cu structura economiei, lipsa diversificării făcând-o să fie, practic, mai degrabă o mare benzinărie decât o economie viabilă. Tot astfel, situația economică a țării a fost marcată – nu de azi de ieri, ci pe parcursul întregului secol precedent –, de fluctuații foarte abrupte, care au prea puțin de-a face cu forțele politice care conduc țara și mult mai mult de-a face cu evoluția prețului petrolului.

Istoric, Venezuela are o mare problemă cu distribuția la nivel național a veniturilor din petrol, jumătatea de sus a societății vrând să-și păstreze monopolul exclusiv aupra beneficiilor industriei petroliere, jumătate de jos a țării, lăsată să se zbată în sărăcie și subdezvoltare, luptându-se ca să mai primească și ea câte ceva din fluxul de petrodolari. Din acest punct de vedere, chavismul, care a funcționat atâta timp cât prețul petrolului a fost mare, a reprezentat o reacție la această stare de fapt și de durată, cu rădăcini istorice foarte adânci, astfel că societatea venezueleană este foarte polarizată, iar viața politică este foarte violentă.

La origini, revoluția bolivariană era democratic-participativă, pentru ca între timp să devină birocratic-autoritară. Canalele alternanței pașnice la guvernare (sau reconfirmării democratice și pașnice a puterii în exercițiu, așa cum s-a întâmplat de patru ori cu Chavez) fiind închise astăzi de către Maduro.

În momentul de față, exceptând situația puțin probabilă a unei invazii militare americane (direct sau prin interpuși), totul depinde de armată.“
Dr. Alexandru Racu concluzionează: „Carl Schmitt spunea că suveranul este cel care decide asupra situației de excepție, or, din acest punct de vedere, adevăratul suveran în Venezuela rămâne Armata“.