Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ajunge miercuri la Secţia pentru judecători a CSM în materie disciplinară. Aceasta este acuzată de Inspecţia Judiciară de două abateri disciplinare. O sancţiune aplicată de CSM, odată rămasă definitivă, ar însemna demiterea Cristei Tarcea din funcţia de conducere pe care o deţine.

Secţia pentru judecători în materie disciplinară se reuneşte miercuri, 13 februarie, de la ora 14.00. Pe ordinea de zi se află şi acţiunea disciplinară execitată de Inspecţia Judiciară împotriva preşedintelui ÎCCJ, Cristina Tarcea.

Inspecţia Judiciară a anunţat, pe 19 decembrie 2018, că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de judecătorul Cristina Tarcea, preşedintele instanţei supreme, pentru că a refuzat nejustificat îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu şi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

„În privinţa abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), inspectorii judiciari au reţinut că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a refuzat nejustificat să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 5 şi de 2 judecători prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. b) şi art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018. Cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o), s-a reţinut că, prin refuzul de a implementa dispoziţiile de imediată aplicare ale Legii nr.207/2018 anterior menţionate, 40 de cauze de competenţa completurilor de 5 judecători şi 11 cauze de competenţa completurilor de 2 judecători nu au fost repartizate aleatoriu unor completuri în compunerea prevăzută de legea în vigoare la data înregistrării lor”, informează Inspecţia Judiciară, printr-un comunicat de presă.

Acţiunea vine după ce instanţa supremă nu a tras la sorţi completurile de 5 judecători odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară. În acest sens, s-a pronunţat şi CCR în 7 noiembrie, care a constatat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ. CCR a precizat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători.

Potrivit art. 52, alin. (5) al Legii 303/2004, „revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.”

Motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) sunt:

a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; (inclusiv să nu fie sancţionaţi disciplinar – n.r.)

b)în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;

c)în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

Decizia CSM poate fi contestată la completurile de 5 judecători în materie civilă a ÎCCJ.