Senatorul PSD Titus Corlăţean a formulat o interpelare prin care solicită Guvernului să intervină ca terţă parte în procesul intentat de familie Bodnariu statului Norvegian, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Cererea de chemare în judecată a fost depusă la 1 decembrie 2016 și comunicată la 1 februarie 2019.

Cazul Bodnariu a apărut după ce Marius Bodnariu (cetățean român) și Ruth Bodnariu (cetățean norvegian) a ajuns în conflict cu Serviciul de protecție a copilului din Norvegia, Barnevernet, în care cei cinci copii ai familiei au fost preluați pe 16 noiembrie 2015 în custodia statului norvegian. Totul, după ce părinții acestora au fost acuzați de folosirea violenței fizice asupra copiilor lor şi probleme cu educaţia creştină oferită.

„Vă adresez solicitarea de a lua în considerare, la nivelul Guvernului României, posibilitatea de a notifica Curtea Europeană în legătură cu decizia României de a interveni în procedura aflată pe rol în cauza Bodnariu, în calitate de terţ intervenient. Obligaţia statului român de a acţiona pentru protejarea drepturilor şi intereselor propriilor cetăţeni (tatăl şi cei cinci copii minori de la acea dată au cetăţenie română) are o natură constituţională, iar intervenţia statelor de cetăţenie în procedura la Curtea Europeană ca terţ intervenient cunoaşte numeroase precedente, inclusiv în ceea ce priveşte România”, afirmă Titus Corlăţean.

Textul integral al interpelării:

La data de 1 decembrie 2016 a fost înregistrată la Gefa Curţii Europene a Drepturilor Omului la Strasbourg plângerea formulată de reclamanţii Marius şi Ruth Bodnariu, soţ şi soţie de cetăţenie română şi respectiv norvegiană, îndreptată împotriva Norvegiei. Plângerea a fost înregistrată sub numărul 73890/16, iar ulterior, la 1 februarie 2019, a fost comunicată oficial guvernului norvegian şi, din datele de care dispun, declarată parţial admisibilă, în ceea ce priveşte acuzaţia de încălcare a articolului 8 al Convenţiei Europene a drepturilor Omului (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).

Familia Bodnariu solicită condamnarea Norvegiei pentru încălcarea unor drepturi fundamnetale ale omului, datorită tratamentului abuziv, discriminatoriu şi disproporţionat care le-a fost aplicat în perioada noiembrie 2015-iunie 2016, atunci când cei cinci copii minori au fost preluaţi cu forţa şi abuziv de instituţia norvegiană de protecţia copilului, Barnevernet.

Reamintim că modul abuziv şi măsurile disproporţionate adoptate de autorităţile norvegiene începând cu separarea brutală a celor cinci minori, din care unul sugar în vârstă de trei luni, de părinţii lor, prin invocarea unui aşa-zis tratament abuziv al părinţilor, a generat o puternică reacţie naţională în România şi internaţională de solidaritate şi sprijin pentru reîntregirea familiei Bodnariu şi stoparea abuzurilor comise de statul norvegian împotriva acesteia.

Cauza familiei Bodnariu a generat proteste de stradă în România şi alte zeci de ţări din Europa, inclusiv Norvegia, SUA, Canada, Australia etc., o acţiune solidară a multor organizaţii neguvernamentale, cultelor creştine din România şi străinătate, Parlamentului României, susţinerea unor congresmeni de la Washington, reacţii în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a Comisarului european pentru Justiţie, precum şi o prezenţă consistentă a acestei subiect în mass-media românească şi internaţională.

Citeste si...  Vezi ce soluție incredibila are Ponta pentru schimbarea Guvernului

Precizăm că acest caz este în esenţă similar cu multe alte mii de cazuri înregistrate periodic în Norvegia, care au generat tensiuni între acest stat şi alte state de cetăţenie a părinţilor deposedaţi abuziv de copii ce reflectă o problemă sistemică instituţională în ţara menţionată, în acest domeniu.

Trebuie subliniat totodată, în acest caz, că plângerea care a declanşat preluarea abuzivă a copiilor Bodnariu a fost o exemplificare clară a încălcării libertăţii de conştiinţă şi religie, părinţilor reproşându-li-se doctrina religioasă creştină şi modul de educaţie creştină a copiilor în familie, într-un stat secularizat, aşa cum este Norvegia.

Ulterior, la 2 iunie 2016, urmare presiunilor internaţionale şi procedurilor interne urmate de părinţii Bodnariu în Norvegia, în condiţiile unui raport de evaluare extrem de pozitiv la adresa părinţilor, realizat cu mare întârziere de psihologi aparţinând înseşi instituţiei norvegiene incriminate, Barnevernet, cei cinci copii au fost returnaţi părinţilor. Părinţii şi copiii au părăsit Norvegia şi în prezent locuiesc în România.

Faţă de cele de mai sus, ţinând cont şi de poziţia exprimată anterior, la 21 decembrie 2015, la nivelul Senatului României, când peste 90 de senatori din diverse grupuri politice au solicitat (fără a primit un răspuns) primului ministru de la acel moment, Dacian Cioloş, să ia în considerare o plângere interstatală împotriva Norvegiei pentru apărarea drepturilor fundamentale ale propriilor cetăţeni, vă adresez solicitarea de a lua în considerare, la nivelul Guvernului României, posibilitatea de a notifica Curtea Europeană în legătură cu decizia României de a interveni în procedura aflată pe rol în cauza Bodnariu, în calitate de terţ intervenient.

Obligaţia statului român de a acţiona pentru protejarea drepturilor şi intereselor propriilor cetăţeni (tatăl şi cei cinci copii minori de la acea dată au cetăţenie română) are o natură constituţională, iar intervenţia statelor de cetăţenie în procedura la Curtea Europeană ca terţ intervenient cunoaşte numeroase precedente, inclusiv în ceea ce priveşte România, de exemplu prin intervenţia în cazul Ilaşcu şi alţii contra Federaţiei Ruse şi Republicii Moldova, intervenţie care a avut în final drept rezultat condamnarea celor două state menţionate pentru încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului unor persoane deţinătoare de cetăţenie română.

Vă adresez, de aceea, solicitarea de a dispune să fiu informat în legătură cu posibila decizie şi acţiune a Guvernului României pe linia celor menţionate mai sus.