Copănele false pentru fraierit familia în zile de post

Am reţeta asta de la o cunoştinţă, care mi-a zis, când mi-a dat-o, că se poate fraieri uşor cu ea, cu reţeta, familia strânsă ciorchine pe lângă masă. Mai ales, dacă sunt membri ai clanului care vor să ţină post şi tu, bucătăreasa, nu mai ştii cum s-o scoţi la capăt cu postul ăsta. Ai gătit şi cartofi, în toate felurile, ai făcut şi mazăre, ai gătit de toate. Copănele sau pulpe false de pui, aşa se numeşte reţeta. Vorba vine. Căci e, de fapt, altă Mărie cu altă pălărie. Tot cartofi, tot mazăre… Uite reţeta. Şi, parol că îi păcăliţi pe ai voştri. Vă trebuie cartofi, mazăre, nu ziceam… morcovi, ţelina, usturoi, pătrunjel, sare, piper, sticsuri. Fără să dau o cantitate anume. Încropiţi şi voi, în funcţie de câte “copănele” vreţi să puneţi pe masă. Şi pentru aluat – vedeţi voi la ce trebuie aluatul – o ceşcuţă de apă minerală, merge şi plată sau de la chiuvetă, o lingură de ulei, făină, plus niţică sare. Ca la pâine, cum ar veni. Şi, e bine, după ce pui legumele la fiert, să faci întâi aluatul, ca să nu alergi pe urmă să-l faci. Când s-au înmuiat legumele, mărunţite bine, ca pe pireu. Apoi, pui verdeaţa şi sarea şi piperul şi amesteci cu simţ de răspundere. Şi, la modelat… “pulpele” acuma. Compoziţia se aşează în jurul unui stics – “osul” de la copan, de la pulpă, ca să zicem aşa – şi pe urmă se rulează cu o bucată de aluat, pe care îl întindem ca la tăiţei, foarte subţire, deci, şi îl tăiem fâşii. Practic, se bandajează “pulpa” din legume şi cu “osul” în ea, cu bucata de aluat. “Copănelele” se prăjesc în ulei încins sau se bagă la cuptor, pentru a nu absorbi aşa de mult ulei, ca la prăjire. Dacă se prăjesc, se scot pe hârtie, pe şerveţel, ca să mai fie absorbită din grăsime un pic. Şi, ka masă. O să faceţi senzaţie.