Anii ’90, definiţi de conexiuni lente şi scumpe la internet prin liniile telefonice – atât pentru companii cât şi pentru consumatori, pot fi caracterizaţi ca o “epocă de piatră” a internetului din România. După două decenii, progresul înregistrat de industria de comunicaţii este unul fantastic, care contribuie la procesul de transformare digitală al economiei.

“Privind din interiorul ecosistemului de start-up-uri şi companii tehnologice, dial-up-ul ca şi tehnologie reprezintă epoca de piatră, iar Iot este în zona de utility / commodity cu o aglomerare foarte mare de soluţii disponibile deja pe piaţă” face o paralelă între trecut şi situaţia prezentă Dan Mihăescu, care a condus unii dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală în anii ’90 şi 2000, iar acum este partener fondator al GapMinder VC, fond de investiţii care susţine expansiunea noii generaţii de antreprenori hi-tech.

Aşa cum erau la acea vreme, cu viteze la internet de câteva zeci de kbps la descărcarea de date de pe internet, conexiunile de tip dial-up la net au reprezentat o poartă de acces la informaţie, de la care am ajuns la explzoia conectivităţii de astăzi, punctează şi Cristian Dascălu, co-fondator al Techcelerator. “Cu siguranţă dial up-ul a fost inovaţia momentului şi a adus un aport semnificativ la dezvoltarea şi adopţia internetului pe care îl cunoaştem astăzi. De la valoarea adusă de acea mostră a informaţiei disponibile atât de uşor prin acel internet am ajuns să vorbim acum de o hyper conectivitate a lucrurilor care automatizează şi simplifică totul în jurul individului, numit Internetul Lucrurilor (internet of things – IoT). În era interconectivităţii a tot ceea ce ne înconjoară, chiar şi a creierului prin interfeţele creier-computer, capacitatea companiilor de a genera noi produse, noi procese, noi moduri de consum este infinit mai mare şi era de neconceput acum 20 de ani. Din acest motiv, în ultimii 10 ani, companiile, mai ales cele mari, au ajuns să treacă prin ceea ce se numeşte transformare digitală pentru a se adapta şi a capitaliza pe dezvoltarea exponenţială a internetului. În acelaşi timp companiile mici, startup-urile tech, oferă servicii şi produse acestor companii cât şi indivizilor – utilizatorului final, soluţii de consumare şi adaptare la lumea nou conectată”.

Evoluţia industriei a fost una extraordinară: dacă în urmă cu aproximativ 15 ani marea majoritate a celor 500.000 de conexiuni la net erau cele prin dial-up, în prezent peste două milioane din cele 5 milioane de abonamente la servicii de net fix sunt livrate printr-o infrastructură de fibră optică ce ajunge până în casele clienţilor consumer sau business.

“În ceea ce priveşte infrastructura digitală fizică, companiile de telecomunicaţii prezente în România au investit continuu în reţelele lor. Ţara noastră este lider european în ceea ce priveşte ponderea abonamentelor la internet ultra-rapide în bandă largă şi aceasta a facilitat dezvoltarea de competenţe digitale, creşterea comerţului electronic, şi amplificarea cererii de servicii digitale”, notează Daniel Spiridon, partener McKinsey & Company, cea mai cunoscută companie de consultanţă în management din lume. “Economia digitală este răspunsul la creşterea sustenabilă pe termen lung. Noi o definim şi măsurăm ca pe o sumă a valorii segmentului IT&C, a comerţului electronic şi a cheltuielilor consumatorilor făcute offline pentru echipamente digitale. Potrivit unei analize McKinsey privind piaţa locală, economia digitală din România a reprezentat peste 7% din PIB-ul total în 2017. Aceasta este peste media Europei Centrale şi de Est şi la egalitate cu media UE Big 5 (Franţa, Germania, Italia, Spania şi UK), dar în urma ţărilor care sunt fruntaşe la capitolul digital (precum Suedia). Cu toate acestea, dinamica istorică indică un ritm de creştere mai rapid pentru economia digitală din România decât în Big 5 UE. România chiar poate ajunge din urmă pieţele fruntaşe la acest capitol, ca şi pondere în totalul economiei, într-un orizont de timp mediu”.

Citeste si...
Din peste 30.000 de români infectați cu coronavirus și care au fost vindecați, nici 300 nu au donat plasmă, pentru a salva alte vieți

Explozia conexiunilor la internet şi a gradului de adopţie al soluţiilor de digitale are un impact pozitiv la nivelul întregii economii, arată şi un studiu realizat de Banca Naţională a României asupra evoluţiei sectorului IT&C din România. “Dezvoltarea sectorului IT&C are efecte favorabile asupra potenţialului de creştere a economiei”, arată documentul realizat de Veaceslav Grigoraş, Andrei Tănase şi Alexandru Leonte din cadrul BNR. “O creştere sustenabilă este condiţionată de utilizarea eficientă a factorilor de producţie (capitalul şi forţa de muncă), iar resursele sectorului IT&C au, prin natura lor, contribuţii preponderent favorabile la creşterea PIB potenţial. În primul rând, numărul de angajaţi din acest sector manifestă (contrar tendinţei generale) un trend ascendent, inclusiv datorită modificărilor cadrului legislativ. În plus, înzestrarea cu echipament poate fi făcută rapid şi, comparativ cu ale sectoare (de exemplu, cel al industriei sau al transporturilor), având costuri per angajat în general mai mici. La cele două trăsături se adaugă o a treia, poate cea mai importantă, legată de productivitate. Creşterea eficienţei utilizării capitalului şi a forţei de muncă angajată în IT&C s-ar putea realiza prin atragerea de resurse din alte activităţi, în general mai puţin productive, dar cu potenţial de a fi mai bine fructificate în acest sector.

O importanţă majoră o are şi înclinaţia angajaţilor din IT&C de a optimiza constant procesele în curs, receptând cele mai noi practici şi inovând. Aici contribuie şi infrastructura specifică acestui domeniu (în speţă, viteza de transfer a datelor care, în România, este una din cele mai rapide din lume)”, conform sursei citate.

În acest mediu se ridică şi o nouă generaţie de antreprenori şi companii care dezvoltă soluţii pentru noua economie conectată, spune Dan Mihăescu. “Noi ne concentrăm pe zone precum FinTech, securitate cibernetică, MedTech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, business process automation, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML) care vor transforma radical zona de business precum şi experienţa şi comportamentul consumatorilor. Dincolo de concepte, este important ca aceste tehnologii să fie scalabile şi implementabile în cât mai multe sectoare şi să accelereze procesul de transformare digitală. Am investit până acum în companii precum Typing DNA, SmartDreamers, Frisbo, DeepStash, Shypher, MEDIjobs, Medicai si xVision, care au venit pe piaţă si au succes internaţional cu modele de business inovatoare alimentate de tehnologii şi concepte super interesante.”

Potenţialul de creştere al economiei este chiar şi mai ridicat de atât, arată Daniel Spiridon. “Pe viitor, pentru ca România să îşi atingă pe deplin potenţialul economic provenit din digitalizare, trebuie să luăm în calcul câteva aspecte cheie şi să construim în această direcţie: infrastructura fizică, inclusiv dezvoltarea de bandă largă fixă şi acoperirea 4G/5G; investiţia în talentele din zona IT&C; adoptarea de instrumente şi abilităţi digitale de către companii şi sectorul public; dezvoltarea competenţelor angajaţilor pe măsură ce multe ocupaţii sunt automatizate, şi altele noi sunt create; procesul de inovare prin stimularea culturii antreprenoriale a ţării”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.