Comisia Europeană (CE) a lansat marţi prima etapă a consultării cu partenerii sociali – întreprinderile şi sindicatele – cu privire la salariile minime echitabile pentru lucrătorii din UE, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Numărul persoanelor încadrate în muncă în UE este la un nivel record. Cu toate acestea, mulţi oameni care lucrează continuă să se confrunte cu dificultatea de a face faţă cheltuielilor de zi cu zi.
Comisia Europeană (CE) Preşedintele von der Leyen şi-a exprimat dorinţa ca fiecare lucrător din Uniunea noastră să aibă un salariu minim echitabil care să îi permită un trai decent, indiferent de locul în care lucrează.
„Astfel, Comisia Europeană adoptă în prezent o postură de ascultare: vrem să ştim dacă partenerii sociali sunt de părere că este necesară acţiunea la nivelul UE şi, în caz afirmativ, dacă doresc să o negocieze între ei. Nu va exista un salariu minim universal. Orice potenţială propunere va reflecta tradiţiile naţionale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziţii juridice. Unele ţări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia doreşte să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, acoperă suficiente persoane, prevăd o consultare aprofundată a partenerilor sociali şi dispun de un mecanism de actualizare corespunzător”, se arată în comunicat.
Anul trecut, vicepreședintele CE Frans Timmermans propunea introducerea unui salariu minim în toate statele UE, care să reprezinte 60% din salariul mediu.
”Avem nevoie de un salariu minim în Uniunea Europeană, echivalent în fiecare ţară membră cu 60% din salariul mediu în statul respectiv”, spunea politicianul olandez în luna mai 2019.
“Trebuie să se pună capăt muncii plătite cu 3 euro pe oră”, a mai spus Timmermans, estimând că de prea multe ori lucrătorii din Europa de Est sunt plătiţi mult mai puţin decât cei din Occident, în condiţiile în care costul vieţii ”nu este atât de diferit”.
La finalul anului trecut, salariul mediu brut în România era de 5.196 de lei. Astfel, dacă s-ar aplica formula propusă de Timmermans, salariul minim brut ar trebui să ajungă la peste 3.100 de lei.
În România, salariul minim a fost majorat, de la 1 ianuarie 2020, la 2.230 de lei brut, în creștere cu 7,2% față de anul trecut.
În prezent, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE dispun de un salariu minim fixat prin lege. Totuşi, disparităţile sunt extreme, cu medii care se ridicau în 2017 la 460 leva brut pe lună (235 euro) în Bulgaria şi la 1.999 euro pe lună în Luxemburg, ceea ce înseamnă o proporţie de 1/9. Raportul ar ajunge la 1/3 dacă aceste salarii se ponderează cu costul vieţii în fiecare ţară.
Cum se va schimba viaţa profesională a lucrătorilor din UE
De asemenea, Comisia Europeană a prezentat o comunicare privind construirea unei Europe sociale puternice pentru tranziţii juste. Această comunicare stabileşte modul în care politica socială va contribui la depăşirea provocărilor şi la valorificarea oportunităţilor de astăzi, propunând acţiuni la nivelul UE pentru lunile următoare şi solicitând feedback cu privire la acţiunile suplimentare de la toate nivelurile din domeniul ocupării forţei de muncă şi al drepturilor sociale.
„În prezent, Europa este un loc unic în care prosperitatea, echitatea şi un viitor durabil sunt obiective la fel de importante. În Europa, avem unele dintre cele mai ridicate niveluri de trai şi unele dintre cele mai bune condiţii de muncă din lume, iar protecţia socială este una dintre cele mai eficace la nivel mondial. Acestea fiind spuse, europenii se confruntă cu o serie de schimbări, cum ar fi trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea şi schimbările demografice. Aceste schimbări vor crea noi provocări şi vor aduce noi oportunităţi pentru forţa de muncă. Pactul ecologic european – noua noastră strategie de creştere – trebuie să garanteze faptul că Europa îşi va menţine sistemele de protecţie socială, care sunt printre cele mai avansate din lume, şi că va fi un centru dinamic de inovare şi de spirit antreprenorial competitiv”, apreciază Comisia Europeană.
Textele publicate marţi se bazează pe Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de instituţiile şi liderii UE în noiembrie 2017. Comisia invită toate ţările, regiunile şi partenerii din UE să îşi prezinte opiniile cu privire la calea de urmat, precum şi planurile lor pentru realizarea obiectivelor pilonului. Aceste opinii şi planuri vor fi luate în considerare la pregătirea unui Plan de acţiune în 2021, care va reflecta toate contribuţiile şi care va fi prezentat spre aprobare la cel mai înalt nivel politic.
La rândul său, Comisia a prezentat marţi iniţiative planificate care vor contribui deja la punerea în aplicare a Pilonului UE. În 2020, printre acţiunile-cheie se vor număra: salarii minime echitabile pentru lucrătorii din UE; o strategie europeană privind egalitatea de gen şi măsuri obligatorii de asigurare a transparenţei salariale; o agendă actualizată pentru competenţe în Europa; o garanţie pentru tineret actualizată; un summit privind lucrul pe platforme online; o carte verde privind îmbătrânirea, o strategie pentru persoanele cu handicap, un raport demografic şi sistemul european de reasigurare pentru indemnizaţiile de şomaj.
Aceste acţiuni se bazează pe activitatea realizată deja de UE de la proclamarea Pilonului, în 2017. Însă, acţiunea doar la nivelul UE nu este suficientă. Cheia succesului este în mâinile autorităţilor naţionale, regionale şi locale, precum şi ale partenerilor sociali şi ale părţilor interesate relevante de la toate nivelurile. Toţi europenii ar trebui să aibă aceleaşi oportunităţi de reuşită: trebuie să menţinem, să adaptăm şi să îmbunătăţim ceea ce au construit părinţii şi bunicii noştri.
„Europa traversează o perioadă de schimbări fundamentale. Pe măsură ce trecem printr-o transformare ecologică şi digitală şi printr-un proces de îmbătrânire a populaţiei, Comisia Europeană doreşte să se asigure că oamenii rămân în centrul atenţiei şi că economia funcţionează în serviciul lor. Dispunem deja de un instrument în acest scop: Pilonul european al drepturilor sociale. Acum dorim să ne asigurăm că UE şi statele sale membre, precum şi părţile interesate îşi asumă angajamentul de a-l pune în aplicare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
La rândul său, Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a apreciat că viaţa profesională a milioane de europeni se va schimba în următorii ani.
„Trebuie să luăm măsuri pentru a permite viitoarei forţe de muncă să se dezvolte. Economia socială de piaţă inovatoare şi favorabilă incluziunii a Europei trebuie să se axeze pe oameni: ea trebui să le ofere acestora locuri de muncă de calitate remunerate cu un salariu adecvat. Niciun stat membru, nicio regiune şi nicio persoană nu poate fi lăsată în urmă. Trebuie să depunem în continuare eforturi pentru a atinge cele mai înalte standarde pe pieţele muncii, astfel încât toţi europenii să îşi poată trăi viaţa cu demnitate şi ambiţie”, a spus acesta.