Zece oameni spun că le lipsesc sume mari de bani din cutiile care trebuiau să le protejeze averea

04_caseta_de_valori_shutterstock_106638404_1a6c6d9533

Zece furturi au fost reclamate, în ultima perioadă, de către deţinători de cutii de valori la bănci. Două a u fost sesizate în Ploiești, în luna iulie, și alte opt în Pitești. Anchetatorii n-au găsit niciun făptaş şi cred că „păgubiţii” ascund, de fapt, alte nereguli. Băncile nu ţin evidenţa bunurilor.

Alte trei furturi au fost reclamate, astăzi, de deținătorii unor cutiil de valori, din Pitești. „Au fost reclamate patru furturi astăzi, trei ieri și una vineri. Și în ultimele cazuri, victimele spun că le-au dispărut peste 100.000 de euro”, au dezvăluit surse din rândul anchetatorilor. În Pitești, numărul furturilor sesizate se ridică, până acum, la opt. La acestea se adaugă cele sesizate în luna iulie, la o altă bancă din Ploiești.

Un piteștean a sunat, în urmă cu puţin timp, la 112 pentru a reclama că i-au dispărut peste 200.000 de euro din cutia de valori. El reclamă dispariția de la aceeași bancă ca și a afaceristul Eugen Florea, care a sesizat, vineri, un furt de circa 500.000 de lei.

Ieri, doi oameni au susţinut că și-au verificat cutiile de valori și au constatat că le lipsesc sume mari de bani. Ei au reclamat la Poliție că le-au dispărut 400.000 și, respectiv, 130.000 de euro.

Banca vizată de cele cinci reclamații, BCR, a transmis că unitatea colaborează cu Poliţia şi a pus la dispoziţia anchetatorilor toate probele materiale şi înregistrările electronice „pentru stabilirea adevărului”.

„Configuratia sistemului de securitate face imposibil accesul neautorizat şi neînregistrat în camera de tezaur a casetelor de valori. Conform procedurii, casetele de valori pot fi deschise numai cu cheile unice de acces aflate în posesia clienţilor, după acţionarea, în prealabil, a unei alte chei unice aflate în posesia băncii. Conform aceleiaşi proceduri, clienţii nu sunt însoţiţi de personalul băncii în momentul deschiderii efective a casetelor de valori, astfel încât funcţionării bancii nu pot observa în niciun fel contţnutul casetelor de valori ale clienţilor”, adaugă reprezentanţii BCR.

„Aşteptăm finalizarea anchetei, fără a exclude în acest moment nicio ipoteză în ceea ce priveşte veridicitatea faptelor reclamate”, afirmă reprezentanţii BCR.

Potrivit acestora, BCR oferă serviciul de închiriere a casetelor de valori fără a solicita clienţilor declararea conţinutului acestora, clienţii fiind singurii care cunosc ce conţin şi cât valoreaza bunurile din casetele de valori.

Cei care s-au plâns autorităţilor că le-au dispărut bunurile nu pot dovedi, însă, că le aveau în interior deoarece nu sunt obligaţi să o facă şi nimic nu este consemnat în registrele băncii.

Din acest motiv, anchetatorii, care nu au prins niciun făptaş până acum, iau în calcul şi ipoteza că autorii reclamaţiilor ar fi apelat la acest tertip pentru a-şi acoperi alte „găuri” financiare. De altfel, surse din sistemul bancar au declarat că sucursala Raiffeisen Bank din Ploieşti a depus plângere penală împotriva celor care au reclamat furturile, acuzândui de tentativă de fraudă. Unul dintre ei este primarul comunei Plopu, Adrian Bălănescu, fost consilier judeţean.

Cazurile de furt din cutiile de valori ridică, însă, şi alte semne de întrebare la care autorităţile evită să dea un răspuns tranşant. Mai exact, susţin surse judiciare, în urma reclamaţiilor depuse la Ploieşti, anchetatorii i-au chemat pe deţinătorii de cutii de valori să verifice dacă mai au bunurile în interior.

Atât anchetatorii cât şi bancherii nu exclud ca în cutiile de valori să fie depozitaţi bani sau bunuri de valoare provenite din furturi sau fraude. La Ploieşti, în urma anchetei demarate după reclamaţiile de furt, poliţiştii au putut afla cine sunt cei care deţin cutii de valori şi ce au în interior. Pe baza acestor informaţii, procurorii Curţii de Apel Ploieşti care gestionează ancheta, pot afla informaţii ce pot conduce la rezolvarea altor cazuri, rămase până acum cu autor necunoscut, sau pot afla ce averi depozitează unii oameni de afaceri sau politicieni.

Eugen Florea, un afacerist din localitate, a reclamat vineri că i-au dispărut bani şi bunuri în valoare de circa 500.000 de lei. Mai exact, „130.000 de dolari, 49.000 de lei, aur, trei sau cinci mahmudele, un ceas de buzunar de la tata, de aur”. Omul a declarat că a fost întâi la bancă să scoată o parte din bani pentru că urma să facă o tranzacţie, care, însă, n-a mai avut loc. După câteva ore, s-a întors să depună banii la loc, în cutia de valori. Atunci ar fi constatat că aceasta e goală şi a sunat la 112. Poliţiştii verifică, acum, imaginile surprinse de camerele de luat vederi. Anchetatorii iau în calcul şi complicitatea unui funcţionar bancar, însă nu exclud ca afaceristul „să fi declarat furtul pentru a acoperi alte nereguli”. Poliţiştii au solicitat mai multe expertize informatice ale sistemului de supraveghere din bancă. Reprezentanţii băncii nu au comentat, deocamdată, acuzaţiile. Păgubitul spune însă ca funcţionarii i-au promis că vor face o anchetă internă, pentru a afla ce s-a întâmplat.

Bancherii susţin că, practic, e imposibil de furat din cutia de valori şi că, cel mai probabil, în toate cele trei cazuri sunt reclamaţii false. Există o cheie la proprietar şi una, sub pază, la bancă. La intrare, deţinătorul cutiei este legitimat. Uşa cutiei se deschide cu ambele chei, simultan, „ca la valiza nucleară”. Majoritatea băncilor au o politică asemănătoare în privinţa cutiilor de valori. Deţinătorul completează un formular în care se obligă să nu introducă acolo arme, muniţie sau substanţe interzise de lege. „Nicio bancă nu îi poate asigura ceea ce nu ştie că se află în interior”, ne-a explicat un bancher. Atunci când se reclamă astfel de furturi, omul trebuie să vină cu dovada că a deţinut bunurile. Or, dacă aceşti bani sunt ascunşi de ochii lumii sau de autorităţi, reclamantul are mari şanse să rămână fără ele.

În luna iulie, anul acesta, Nicolae Cantemir, un afacerist din comuna Bărcăneşti, judeţul Prahova, a reclamat că i-au dispărut din cutia de valori a băncii bani şi bijuterii. A estimat paguba la 200.000 de euro. După câteva zile, poliţiştii au primit o nouă reclamaţie, care viza aceeaşi unitate bancară. „Comoara” edilului Primarul comunei Plopu, Adrian Bălănescu, a reclamat că i-au dispărut peste 400.000 de lire sterline, câteva mii de dolari canadieni, circa 100.000 de euro, 100.000 de dolari SUA, un kilogram de aur format din bijuterii, lingouri de aur şi peste patru miliarde de lei vechi. Ulterior, edilul şi-a mai „nuanţat” declaraţia, spunând că „mica sa comoară”, netrecută pe declaraţia de avere, ar consta în: 410.000 de dolari, 100.000 de lire sterline, 30.000 de franci elveţieni, 8.000 de dolari canadieni şi 980 grame de aur. La scurt timp după acest incident, un fost şef de la Crimă Organizată, Ion Zecheru, declara pentru ziarulring. ro:”Primarul Adrian Bălănescu a fost arestat pentru proxenetism în 1994. (…)Are cea mai mare casă de amanet din cartierul Malul Roşu. Primeşte aurul fără buletin. Joacă teatru de nu se poate”. Declaraţia de avere a primarului Bălănescu din 2012 arată că acesta avea 50.000 de euro şi 45.000 de dolari. Drept urmare, acest presupus furt i-a determinat pe cei de la Agenţia Naţională de Integritate să verifice averea edilului.

În viziunea anchetatorilor, furturile din cutiile de valori nu pot fi făcute decât în situaţia în care hoţul are un complice la bancă sau dacă posesorul cutiei lasă uşa deschisă. „E un furt foarte dificil de probat pentru că nici banca nu ştie ce e acolo”, ne-a declarat unul dintre anchetatori. În cazul de la Piteşti, oamenii legii spun că iau în calcul probabilitatea ca afaceristul să nu fi deţinut suma declarată în cutie, dar nu exclud ca cineva să fi avut cheia proprietarului sau o dublură şi să fi scos de acolo bunurile cu ajutorul unui funcţionar al băncii. „Nu e exclus ca cel care a intrat să fi prezentat un document fals şi să fi intrat cu originalul sau dublura în camera de valori”, explică un poliţist. Oamenii legii spun, însă, că verifică şi ce tranzacţii făcea reclamantul Eugen Florea.

 

 

Citeste si...  "Nu există viață după moarte". Iată explicația cercetătorului care a afirmat asta