Viaţa fabuloasă a unui geniu care s-a călugărit şi a murit în mizerie
Maria Gaetana Agnesi, italianca matematician şi filosof din secolul 18, omagiată azi de Google, a avut o viaţă de-a dreptul fabuloasă. Mariei Gaetana Agnesi i se atribuie scrierea primei cărți în care sunt tratate atât calculul diferențial cât și cel integral.
Maria Gaetana Agnesi (1718 -1799) s-a născut la Milano într-o familie de 21 de copii. Tatăl viitoarei matematiciene a fost profesor de matematică la Universitatea din Bologna, iar mama ei provenea dintr-o familie nobiliară.
Maria Gaetana Agnesi a fost considerată un copil-minune. I se spunea „oracolul 7 limbi”: la cinci ani vorbea perfect şi franceza şi italiana, iar la 11 ani ştia greaca veche, latină, ebraică, spaniolă şi germană.
Nu avea mai mult de 8 ani când a prezentat un discurs de o oră în latină în faţa intelectualilor milanezi despre dreptul femeilor la educaţie. Din cauza studiului excesiv, Maria Gaetana Agnesi s-a ales cu o boală misterioasă încă de la 12 ani, care se manifesta prin convulsii foarte puternice.
Printre noţiunile de algebră şi analiză matematică de care i-a rămas legat numele se numără şi „bucla lui Agnesi” (versiera). Printr-o asociere de cuvinte – termenul era utilizat şi ca prescurtare pentru avversiera, tradus ca „soţia diavolului”- „bucla lui Agnesi” a fost tradusă ca „vrăjitoarea lui Agnesi”.
Maria Gaetana Agnesi a intrat încă din tinereţe într-un ordin călugăresc, însă abia după moartea tatălui a decis să îşi dedice viaţa religiei, bătrânilor bolnavi şi operelor de caritate. A murit săracă într-un azil de bătrâni.
Maria Gaetana Agnesi este omagiată de Google cu un logo special la 296 de ani de la naștere. Ea a fost o femeie-matematician, lingvist și filozof italiană. I se atribuie scrierea primei cărți în care sunt tratate atât calculul diferențial cât și cel integral. A luptat pentru emanciparea femeii și accesul ei la educație.
În tinerețe își manifestă aptitudinile pentru limbi străine. Dezbate cu numeroși oameni de știință probleme ca: propagarea luminii, transparența corpurilor, studiul geometric al curbelor.
Se călugărește (intră în ordinul Ordre des Soeurs Bleues) și își dedică întreaga viață studiului matematicii. Scrie o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care o publică în 1748 și care ulterior este tradusă în engleză și franceză. Studiază curba de ecuație carteziană: care ulterior va fi numită bucla lui Agnesi.
Fiind femeie, Maria Gaetana Agnesi nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb intră la cea italiană, care se dovedește mai liberală. Spre sfârșitul vieții se dedică operelor de caritate.