Publicaţia BBC a postat de curând un videoclip în care este explicată recenta carte a lui David Robinson „The Intelligence Trap” (n. r. Capcana Inteligenţei”). Cercetătorii susține că au dezlegat misterul faptului că oamenii deștepți fac lucruri stupide

Cercetătorii susține că au dezlegat misterul faptului că oamenii deștepți fac lucruri stupide. Aceasta este structurată în 4 părţi care încearcă să explice de ce oamenii deştepţi fac uneori lucruri stupide sau foarte stupide.

Înţelepciunea Cognitivă (or. Cognitive Miserliness)

Potrivit BBC, mulţi oameni se bazează deseori pe instinct. Aceşţia oferă exemplu unei întrebări – câte perechi de animale au ajuns pe Arca lui Moise? – la care mulţi oameni inteligenţi omit esenţialul – păcălirea, întrucât este Arca lui Noe, nu a lui Moise, deoarece aceştia deja încearcă să răspundă la întrebare, fiind cu 5 paşi înaintea tuturor.
„Inteligenţa cognitivă ne poate determina să ne simţim copleşiţi de informaţie irelvantă sau chiar de propriile sentimente, de exemplu, poate duce la decizii financiare eşuate”, scrie BBC.

Raţionament Motivat (or. Motivated Reasoning)
Din cauza emoţiile personale, când vine vorba de o dispută sau o discuţie, tindem să gândim doar într-o anumită direcţie. Autorul cărţii menţionate mai sus, David Robinson, ilustrează această structură prin exemplul lui Arhur Conan Doyle, autorul seriilor Sherlock Holmes, un bărbat care în mod evident înţelegea ce înseamnă logica, însă care în viaţa personală urma o direcţie total opusă: credea în ghicitorii care vestesc viitorul, aspect de care mulţi dintre prietenii lui au încercat să îl îndepărteze, dar nu au reuşit, inclusiv Harry Houdini.

Citeste si...  Excesul de carbohidrați din făina albă crește riscul de cancer

Blestemul Expertizei (or. The Curse Of Expertise)

Se pare că după ani de exeprienţă într-un anumit domeniu, experţii tind să funcţioneze pe pilot automat, ceea ce contribuie la creşterea riscului de a rata informaţie importantă. Cu alte cuvinte, creierul trebuie să fie tot timpul implicat în ceea ce faci.

Efectul „Prea Mult Talent” (or. The „Too Much Talent” Effect)

„Sentimentul de competiţie şi conflict din cadrul unei echipe poate conduce la reducerea capacităţii de rezolvare a problemelor şi a creativităţii în cazul fiecărui membru în parte. Chiar şi doar unul sau doi membri mai aronganţi pot ruina complet dinamica grupului şi pot reduce performaţa acestuia ”, relatează BBC.