Ce trebuie să facă duminică toţi creştinii
Gospodinele prepară şi dau duminică de pomană colăcei glazuraţi sau fiertură dreasă cu mirodenii. Biserica îi sărbătoreşte duminică pe cei 40 de Mucenici
Duminică, în a noua zi a babelor, este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, zi în care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană, pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale moşilor, care durează pînă în 17 martie.
„Mucenicii“ pe care îi gătesc astăzi gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcenici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în alte părţi ale ţării, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor.
Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti. Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult când s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat câmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.
La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară (atunci cînd ziua este egală cu noaptea). Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.
În unele părţi ale Moldovei, şi mai ales ale Munteniei există obiceiul ca oamenii şi mai ales copiii să iasă în ziua celor 40 de Sfinţi şi să bată cu botele sau cu maiul în pământ ca să intre gerul şi să iasă căldura, zicând: „Ieşi căldură din pămînt / Intră tu frig în pămînt!“ Imediat ce bat cu botele în pămînt nu numai că încetează gerul ci şi gheaţa începe să se topească şi să se ducă pe ape. În Bucovina, se obişnuieşte ca oamenii şi în special tinerii să bată cîtă o mătanie pentru fiecare sfînt, sau, după cum spun unii, chiar cîte 40 de mătănii pentru fiecare sfînt, şi aceasta pentru ca să dobîndească mulţi ani, să fie sănătoşi în decursul anului şi, mai ales, pentru ca să afle bani ascunşi în pămînt. Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua de 9 martie bărbaţii să meargă la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinţi e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi şi să mănînci 40 de peştişori sau chitici.
Cei 40 de mucenici erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid şi Domnos erau foarte pricepuţi în studiul Scripturilor. Aflând despre credinţa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemniţaţi timp de opt zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. Prin semne divine au fost însă întăriţi în dreapta credinţă. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat şi a ieşit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. În acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoşi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să-şi dea sufletele. Pentru a nu mai rămîne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere. După trei zile, episcopul Petru din acea cetate a mers noaptea pe malul râului împreună cu alţi creştini şi au adunat de acolo toate oasele sfinţilor, căci erau luminoase, astfel încât puteau fi văzute şi în întuneric. Ele s-au păstrat până în ziua de astăzi, părticele din moaştele celor patruzeci de mucenici găsindu-se în multe locuri ale lumii şi chiar şi în ţara noastră, în cîteva biserici, unde credincioşii ortodocşi li se închină cu evlavie.
În 9 martie, femeile din Moldova pregătesc îndeosebi mucenici din cocă, iar în Muntenia aceştia sînt preparaţi într-o fiertură simbolizînd lacul îngheţat în care au fost aruncaţi cei 40 de mucenici. Atât mucenicii moldoveneşti, cât şi cei munteneşti au forma cifrei 8, un simbol pentru infinit şi echilibrul divin.
Tradiţia celor 40 sau 44 de pahare de vin: În această zi se obişnuieşte ca bărbaţii să încerce să bea 40 sau 44 de pahare de vin. Se spune că cine reuşeşte să ducă la bun sfîrşit acest obicei, va fi sănătos tot anul. De altfel, atît adulţii, cât şi copiii, trebuie să guste atât din mucenici, cât şi un pic de vin, simbol al sângelului sfinţilor sacrificaţi.
De Mucenici nu se lucrează: În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămîni de boală.
Ziua în care se împarte pomană adormiţilor. O prăznuire ce aduce aminte de sufletele adormiţilor, pe 9 martie se împart mucenici, dar si alte alimente.
Vremea dinaintea şi din ziua mucenicilor ne arată cum va fi vara. Astfel, se spune că, dacă va tuna înainte de 9 martie, vara va fi una ploioasă, şi nu foarte îmbelşugată. În cazul în care va tuna chiar în ziua de mucenici, vara va fi una bogată şi călduroasă. O altă superstiţie spune că ploaia din această zi anunţă o vreme similară şi pentru ziua de Paşte. Zăpada sau ploaia care cade de Mucenici are puteri vindecătoare pentru durerile de ochi sau cap.
„Focurile de Măcinici“ – o tradiţie ce există încă în mediul rural. Pentru a purifica gospodăria sau cîmpurile, sătenii dau foc uscăciunilor. Se crede că fumul şi focul au rolul de a curăţa şi purifica mediul, de la casă şi familie, pînă la animalele din gospodărie. Cenuşa rămasă este şi ea împrăştiată în curte pentru a alunga relele.