Ca nişte veritabili colecţionari, Elena şi Nicolae Ceauşescu, a cărui zi de naştere ar fi fost chiar azi, aveau o chemare aparte către autoturisme. În garajul personal al celor care conduceau România comunistă se “odihneau” 11 modele, autohtone şi străine, fără a le mai pune la socoteală şi pe celelalte 11 ale celor trei copii ai cuplului dictatorial, dar şi pe cele de serviciu, puse la dispoziţie, conform protocolului, de securiştii de la Direcţia a V-a.

Căderea regimului comunist a coincis, după 1989, şi cu o acerbă “vănătoare” a tot ce a însemnat patrimoniul familiei Ceauşescu. Conturi secrete înţesate de valută, proprietăţi, bunuri de mare valoare, bijuterii… Totul a fost mai mult sau mai puţin devoalat. Cei care au scotocit prin lucrurile clanului Ceauşescu au coborât şi în garajul personal al familiei prezidenţiale, unde au numărat 11 autoturisme de care se foloseau Elena şi Nicolae. Soţii aveau la dispoziţie autohtonele Dacia 1100 (prima maşină ieşită pe poarta fabricii), Dacia 1310, Buick-uri americane, dar şi maşini de provenienţă germană, Volkswagen şi Mercedes, un vis pentru românul de rând. Fireşte, toate făcute la comandă, adaptate la preferinţele “mult iubitului şi mult stimatului” tovarăş Nicolae Ceauşescu şi înmatriculate cu numere de “aur”, accesibile doar nomenclaturiştilor. Unele autoturisme aveau chiar două rânduri de plăcuţe, folosite, probabil, în funcţie de cum o cerea situaţia. Un fapt inedit este acela că nici Nicolae, nici Elena Ceauşescu nu s-au urcat vreodată la volanul maşinilor lor.

Cheltuielile cu maşinile, la secret

Poate că nimeni nu şi-ar fi băgat nasul prin documentele care fac referire la uriaşul garaj prezidenţial, aflat până în 1989 la cheremul dictatorului, dacă un control financiar nu ar fi descoperit o lipsă de aproape 2.500.000 de lei din bugetul “Internelor”, bani tocaţi în perioada 1977-1989 exclusiv pe întreţinerea maşinilor private ale clanului Ceauşescu. Benzină, piese de schimb, parfumuri pentru interior, service… Procurorii militari care au luat la puricat documentele care acum sunt în arhivele CNSAS au întocmit calcule din care reise că toate cheltuielile pentru întreţinerea autoturismelor din parcul privat – în foarte multe cazuri cumpărături făcute în mărci – erau considerate secret de stat. Drept urmare, conspirativitatea era sporită, iar controalele financiare interne, inexistente… “Documentele din arhiva CNSAS arată că membrii familiei Ceauşescu s-au folosit de banii statului ani în şir, ca nişte parveniţi”, ne-a declarat Mădălin Hodor, consilier CNSAS.

Citeste si...  Soldatul care i-a executat pe soţii Ceauşescu: "Nu doresc asta nimănui"

«Prinţişorul» era îndrăgostit de Audi

Ca în orice familie care se respectă, cei trei copii ai cuplului dictatorial nu se atingeau de maşinile părinţilor şi le foloseau doar pe ale lor, tot modele de ultimă generaţie pentru acele timpuri. Nicu Ceauşescu, “Prinţişorul”, cunoscut pentru escapadele sale şi viaţa tumultuoasă pe care a dus-o, se lăfăia în şase autoturisme. Vedetele parcului său auto erau un Audi şi un Mitsubishi Colt, de altfel maşinile sale preferate, spun apropiaţii. Valentin, fiul cel mare al Ceauşeştilor, recunosut drept un personaj deosebit de discret atât în vremea comunistă, cât şi în România postrevoluţionară, avea la dispoziţie doar două maşini, dar de calibru: un BMW şi un Ford Sierra, ambele cu acelaşi număr de înmatriculare! Zoia şi soţul ei, Mircea Oprean, se bucurau de confortul a trei automobile, unul românesc (Dacia 1400 Alpin) şi două de provenienţă străină (Mercedes şi Renault Fuego). În total, în garajul Ceauşeştilor au fost 22 de maşini româneşti şi străine. Unele au ajuns în posesia unor colecţionari, de altele însă nu se mai ştie nimic…

Generaţia cu cheia la gât revine

Câteva zeci de nostalgici ai anilor ’80-’90 s-au întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute într-un club din Cluj-Napoca, unde au rememorat perioada copilăriei. Ei au mâncat sendvişuri ca la reuniunile dansante, au jucat jocurile din faţa blocului, au completat un oracol şi şi-au revăzut desenele din şcoală. Iniţiatoarea seratei, Alexandra Felseghi, regizor de teatru şi dramaturg în cadrul companiei de teatru create. art.enjoy, ne-a explicat că, deşi are doar 27 de ani, ştie despre generaţia cu cheia la gât. “Obiceiurile din faţa blocului nu s-au sfârşit odată cu ’89, a mai durat ceva vreme”, ne spune Alexandra. Spre surprinderea ei, foarte mulţi inşi au răspuns chemării, astfel că experimentul va continua şi cu alte ediţii.