Cât e mit şi cât e realitate în legătură cu efectul substanţelor chimice conţinute în produsele cosmetice?
Stilul de viaţă sănătos a devenit un trend care nu se mai limitează de mult timp la alimentele organice. Scanatul ingredientelor nu mai este rezervat doar pentru hrana de la supermarket, ci s-a extins şi asupra produselor cosmetice. Atenţia acordată fiecărui ingredient din crema de faţă sau şampon este rezultatul unei obsesii care are la bază, de cele mai multe ori, mult mai puţine cunoştinţe concrete decât cele legate de ingredientele alimentare. În majoritatea cazurilor, totul porneşte de la afirmaţii din categoria „o prietenă a auzit că anumite tipuri de deodorant pot duce la cancer de sân” sau „am primit un mail care avertiza asupra substanţelor cancerigene conţinute în ruj”.
A se citi eticheta cu atenţie
Conform unor noi studii din Marea Britanie, se pare că există de cinci ori mai mulţi oameni care se plâng de alergii ale pielii decât acum un deceniu. Mulţi medici consideră vinovate substanţele din produsele cosmetice, mai ales atunci când sunt aplicate de pacienţii cu pielea sensibilă. Folosind o gamă completă de produse pentru faţă şi corp, se estimează că o femeie aplică zilnic pe piele mai mult de 200 de chimicale. Cercetările au scos la iveală faptul că 60% dintre ele sunt absorbite de piele şi apoi ajung în fluxul sanguin. Care sunt principalele substanţe considerate dăunătoare? Conservaţii din deodorante, anumite substanţe din vopseaua de păr, parfumuri, spumă de păr, gel, spray fixativ, lac de unghii, agenţii de curăţare din pasta de dinţi, loţiuni pentru faţă şi geluri de duş, uleiurile minerale din balsamul pentru buze şi conţinutul de plumb, nichel, cobalt şi arsenic din anumite produse de machiaj pentru ochi.
Environmental Working Group din SUA a dat publicităţi rezultatele unui studiu asupra substanţelor conţinute în produsele cosmetice. Comparând 10.000 de ingrediente din 7.500 de produse diferite, s-a constatat că aproape o treime din produse conţineau un ingredient care fusese clasificat ca posibil cancerigen de către reglementările guvernamentale. Cele mai nocive dintre aceste substanţe sunt derivaţii din gudron, descoperiţi în vopseaua de păr, şi ftalaţii, substanţe chimice folosite în lacurile de unghii sau parfumuri.
A se consuma cu moderaţie
Majoritatea medicilor subliniază că ingredientele acuzate dăunează sănătăţii doar în cantităţi ridicate, în nici un caz în concentraţiile infime din cosmetice. Totul poate fi periculos dacă doza e mare, iar multe dintre aceste substanţe fac oricum parte din viaţa noastră, fiind folosite pe scară largă şi, uneori, în concentraţi mai mari pentru produsele din plastic, de exemplu. Adevărul e că majoritatea informaţiilor cu alură catastrofică care circulă pe internet sau apar în ziare nu au un suport ştiinţific şi induc în eroare. Precum în următorul caz… Când au apărut bancnotele de 10 euro, câteva organizaţii de mediu au avertizat asupra colorantului roşu folosit pentru bancnote, spunând că este cancerige. În replică, guvernul german a dat o declaraţie: „OK, într-adevăr ar fi extrem de periculos dacă aţi mânca mai mult de 400 de bancnote pe zi…”
Controversele create în industria cosmetică au ajutat la impunerea pe piaţă a brandurilor organice. Dacă înainte tot ce putea cere o persoană eco-friendly erau produsele care „nu au fost testate pe animale”, acum oferta e mult mai bogată şi debutează cu o negaţie. Adică „nu conţin conservaţi, coloranţi, parfum” şi lista va continua să se îmbogăţească, cu siguranţă. Drept urmare, nu e deloc surprinzător că produsele naturale sunt în tendinţe. E adevărat, sunt mai scumpe şi au termenul de garanţie mai scurt (doar sunt naturale şi n-au conservanţi!). Pe lângă persoanele preocupate numai de aspectul ştiinţific al problemei, la succesul brand-urilor naturale şi organice au contruibuit din plin adevăratele fashion victims, pentru un care un produs este cu atât mai dezirabil cu cât e mai greu de obţinut. Adevărul e că, odată ce ai ajuns să foloseşti produse naturale, îţi este aproape imposibil să te întorci la şampoanele şi cremele de supermarket. Branduri ca Aveda, Dr Hauschka, Weleda, Jurlique sau Avalon Natural Products sunt preferate de majoritatea vedetelor, iar popularitate şi vânzările lor au crescut spectaculos.
Substanţe cu potenţial pericol
Ftalaţii – testele de laborator au arătat o legătură între aceste substanţe şi infertilitate. Dintre ftalaţi, Uniunea Europeană a interzis folosirea DEHP în produsele cosmetice
Para-phenylene-diamine (PPD) – derivat din gudron şi folosit pentru vopseaua închisă la culoare. Studiile au arătat o elgătură între PPD şi cancer, dar majoritatea doctorilor sunt de părere că folosirea ocazională nu reprezintă un risc.
Paraben – conservant folosit în majoritatea produselor, despre care se consideră că cresc nivelul de estrogen.
Propylene glycol – agent hidratant folosit în creme, produse pentru păr, parfumuri, deoddorante, săpunuri şi machiaj. Se spune că poate cauza dereglări ale rinichilor şi ficatului, însă e considerat sigur în concentraţie de până 50%.
Formaldehyde şi derivaţi – pot produce iritaţii ale pielii sau ale sistemului respirator şi slăbirea imunităţii. Majoritatea medicilor susţin că aceste reacţii nu apar decât dacă se folosesc produse cu concentraţie ridicată de formaldehyde.
Surfactanţi (Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Laureth Sulfate – agenţi spumanţi şi de curăţare din şampon, spumă de baie, săpun lichid. În concentraţii mari, pot produce iritarea pielii