Judecatorul Dana Gîrbovan, nominalizat de Viorica Dancila pentru functia de ministru al Justitiei, a anuntat 12 obiective pe care le va urmari pentru a spori eficienta justitiei si a intariri independenta acesteia.
O parte din modificari sunt urgente si binevenite, cum ar fi transparentizarea justitiei, degrevarea instantelor sau dezvoltarea logisticii si infrastructurii instantelor si parchetelor, digitalizarea justitiei, masuri impotriva criminalitatii organizate si, in special, impotriva traficului de persoane umane, problema SIPA sau studierea justitiei comuniste si deschiderea arhivelor Ministerului Justitiei etc.
Pe de alta parte, dintre proiectele propuse, o parte nu sunt in competenta ministrului Justitiei, iar alte obiective sunt controversate ori prin modul in care sunt puse in discutie, ori prin solutiile propuse.
Cate din toate proiectele propuse poate si realiza?
Prima intrebare care apare este cata demagogie este la magistratul Dana Gîrbovan, cand face aceste propuneri, daca le poate pune in practica si cat de mult are nevoie in realizarea lor de ajutorul Consiliului Superior al Magistraturii, condus de Lia Savonea, al Guvernului sau al Parlamentului?
In redactarea acestui material, Ziare.com a stat de vorba cu mai multi magistrati, specialisti din CSM si MJ. Acestia au atras atentia si asupra unor discrepante intre pozitiile publice ale Danei Girbovan si obiectivele propuse.
De exemplu, in cazul degrevarii instantelor, acestia atrag atentia ca UNJR, organizatia condusa de Girbovan, a sustinut ca apelurile si recursurile sa se judece in complet format din 3 judecatori, fapt care a dus la dublarea activitatii la tribunale si curti de apel, exact ceea ce acum critica si vrea sa rezolve.
Cele 12 obiective ale Danei Girbovan au fost publicate pe contul de Facebook al acesteia.
Ce facem cu GRECO si Comisia de la Venetia?
De remarcat si ca Dana Girbovan nu pomeneste nimic in cele 12 proiecte despre recomandarile facute de doua organisme cheie: Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) si Comisia de la Venetia.
Reamintin ca ambele organisme au criticat dur Legile Justitiei promovate de coalitia PSD-ALDE. Printre altele, era criticata atat folosirea repetata a ordonantelor de urgenta, cat si infiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ), cunoscuta ca Sectia Speciala (SS).
In schimb, Dana Girbovan a pledat pentru infiintarea SS, fapt care intra in contradictie cu recomandarile celor doua institutii.
Un alt subiect evitat de Girbovan, in proiectul sau de ministru: problema supra-aglomerarii penitenciarelor, in contextul deciziei pilot date de CEDO in cazul Romaniei.
„Concluziile MCV, eronate”
In raportul MCV de la finalul anului 2018, oficialii europeni au cerut suspendarea imediata a Legilor Justitiei si a ordonantelor de urgenta ulterioare, revizuirea Legilor Justitiei, tinand pe deplin seama de recomandarile MCV, Comisiei de la Venetia si GRECO.
Desi la momentul emiterii raportului MCV, Girbovan a declarat ca concluziile sunt eronate, acum, cu ocazia prezentarii celor 12 obiective, magistratul propus ministru al Justitiei isi nuanteaza pozitia si spune ca rapoartele MCV ar fi fost realizate avand la baza date incomplete, iar din acest motiv sunt eronate.
„In relatia cu Comisia Europeana, cea mai facila raportare este de a promite declarativ ca implementezi orice recomandare, fara nicio analiza. Ar fi insa o solutie demagogica, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmarite de Comisie.
O recomandare trebuie sa aiba in spate o baza factuala corecta si completa. In lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate. Din acest motiv dialogul, comunicarea si cooperarea sunt fundamentale in cadrul acestui mecanism,” sustine acum Girbovan.
Asa ca judecatorul va explica „oficialilor europeni problemele din Justitie in toata complexitatea lor, propunand si analizand apoi in comun solutiile”.
DNA si DIICOT, puse pe acelasi plan
„Masuri impotriva criminalitatii organizate si, in special, impotriva traficului de persoane umane (sic!) „, este un alt obiectiv al ministrului propus al Justitiei.
Potrivit Danei Girbovan, „exista o legatura stransa intre coruptie si criminalitatea organizata, de aceea, va fi necesara o analiza cu privire la cauzele instrumentate de DNA si DIICOT avand ca obiect fapte de coruptie si legatura cu crima organizata”.
„In functie de concluziile analizei se vor putea stabili si solutii de prevenire si combatere eficienta pentru viitor”, explica aceasta.
Dana Girbovan pune pe acelasi plan DNA si DIICOT, fapt care aminteste de o mai veche strategie a PSD, comasarea celor doua parchete specializate. O metoda gandita la acel moment ca o cale de a scapa de anumiti procurori sefi si de a pune in fruntea noului parchet mamut un procuror obedient.
De recuperarea prejudiciilor se ocupa Fiscul
Despre „combaterea coruptiei”, Girbovan spune ca este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetatenii sai.
„O combatere a coruptiei sustenabila in timp trebuie dusa prin dosare facute profesionist, care sa reziste controlului instantelor de judecata, dublata de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor”, explica magistrartul.
Totusi, Ministerul Justitiei nu are nicio legatura cu „dosarele facute profesionist”, nici cu controlul instantelor, atributie care apartine CSM si care se face prin intermediul Inspectiei Judiciare.
In plus, MJ nu poate interveni in procesul de recuperare a prejudiciilor, structura din subordinea sa, Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), ocupandu-se de administrarea bunurilor indisponibizate, in timp ce de recuperarea prejudiciilor se ocupa ANAF, aflata in subordinea Ministerului Finantelor.
Semnele de intrebare privind transparenta
Un alt obiectiv anuntat de Girbovan este „transparentizarea justitiei”.
„Ministerul Justitiei trebuie sa devina model de bune practici in materia accesului la informatii de interes public”, arata magistratul.
Asta in contextul in care, in calitate de presedinte al UNJR, Girbovan a evitat permanent sa dea publicitatii o infomatie cheie: Cati membri are ONG-ul din care face parte?
Legea trebuia sa stabileasca procedura transparenta
„Procedura transparenta de numire la conducerea parchetelor”, mai promite Dana Girbovan.
„Dezavuez din start orice intelegeri subterane in privinta numirii procurorilor sefi. In nici un caz, daca voi fi ministru, numirea procurorilor sefi nu va fi rezultatul vreunor intelegeri politice, asa cum din pacate s-a intamplat in trecut, cu efecte vadit nocive pentru justitie”, spune judecatorul.
Procedura trasparenta de numire a procurorilor-sefi trebuia stabilita prin lege, la modificarea careia UNJR a participat activ, prin discutiile din comisia parlamentara condusa de Florin Iordache.
Procedura este atat de transparenta cat permite legea, explica surse din magistratura.
Paradoxal, exista criterii de management pentru orice functie de conducere din parchete, mai putin pentru cele centrale.
„Problema nu este la procedura propriu-zisa, ci faptul ca lipsesc criteriile de punctare a candidatilor, care nu sunt stabilite in nicio lege”, mai explica surse din magistratura.
Digitalizarea sa inceapa cu Ecris-ul
„Digitalizarea justitiei a devenit norma in foarte multe state, deoarece scade costurile si creste eficienta si echitatea”, explica Girbovan un alt obiectiv pe care si-l propune ca viitor ministru al Justitiei. Ea pledeaza pentru introducerea dosarului electronic, iar partile din dosar sa aiba acces online la actele din proces.
Surse din magistratura explica insa ca totul trebuie inceput cu actualul sistem al instantelor, Ecris, care se blocheza frecvent si este mai mereu in lucrari de mentenanta.
Capitolul „digitalizarea instantelor” ar fi trebuit sa inceapa cu remedierea acestui program.
„Povestea trebuia sa inceapa cu asta, nu cu SF- uri. Dovada ca nu stie situatia concreta. In ultimii ani, au fost incheiate mai multe contracte prin care s-au inlocuit peste 50% din echipamentele IT din instante si parchete”, mai explica sursele citate.
Mai este independenta Justitia?
Una dintre problemele sistemului este cine gestioneaza bugetele instantelor. Cu exceptia Inaltei Curti, bugetele instantelor, care sunt parte a puterii judecatoresti, au continuat sa ramana la Ministerul Justitiei, care e parte a puterii executive. Justitia mai este independenta in acest caz?
„Dupa o consultare cu Sectia pentru judecatori a CSM si cu ICCJ, voi propune o initiativa legislativa pentru rezolvarea acestei probleme recurente. Este absurd ca puterea judecatoreasca, independenta potrivit Constitutiei, sa nu isi gestioneze independent bugetul, in timp de Ministerul Public, IJ, CSM si ICCJ o fac”, mai propune Girbovan.
Surse din MJ au explicat insa pentru Ziare.com ca bugetele instantelor au ramas la Ministerul Justitiei, dupa ce sefii Inaltei Curti si ai CSM nu au vrut sa le preia.
„Din pacate, la capitolul financiar, un ministru trebuia sa ia in calcul bugetul penitenciarelor si problema supraaglomerarii. Nimic nu scrie despre asta, dovada ca va accepta tot masuri precum recursul compensatoriu.
Orice ministru ar trebui sa stie ca rezolvarea problemei sistemice din hotararea pilot CEDO presupune investitii in infrastructura, este piatra de incercare a acestui minister”, au conchis sursele citate.