Prin acest articol vreau să ajut să fac să înţeleagă oamenii ce înseamnă meseria de translator, ce presupune ea şi să răspund la alte întrebări pe care le-aţi putea avea. Fie că vrei să lucrezi ca translator independent sau să te angajezi la o firmă cu experienţă, precum Valley Translations, trebuie să iei în considerare câteva lucruri.
În primul rând, trebuie să îţi dai seama că munca ta … nu e munca ta. A traduce înseamnă să împrumuţi, niciodată să deţii. Tot ceea pe ce pui mâna aparţine altcuiva. Acea emisiune pe care o traduci, acel roman tradus, acea carte tehnică, toate sunt ale altcuiva. Acest lucru pare insultător de evident, dar sunt câteva lucruri pe care trebuie să le iei în considerare. Actul traducerii necesită un grad extrem de respect, trebuind să renunţi la impulsul de a te gândi că “trebuia mai bine să …” – nu e meseria ta să îmbunătăţeşti originalul. Cel mai mare artist este mare datorită cuvintelor pe care le vezi aşternute pe hârtie, dar cel mai mare translator este mare datorită faptului că nu-i simţi urmă, fiind invizibil. Nu trebuie să-ţi integrezi propriul ego. Nu ai niciun drept să faci asta.
Unii oameni fac traduceri bune, unii nu. Deoarece traducerile poartă un grad de responsabilitate etic atât de important şi poţi să calci strâmb foarte uşor, un traducător trebuie să fie meticulos. Genul de persoană care este un traducător bun este acelaşi gen care este şi un bibliotecar bun: cineva care este puţin (sau mai puţin) obsesiv – compulsiv. Desigur, nu trebuie să ai tulburarea în sine pentru a devenit un traducător bun. Însă, dacă nu e ai o personalitate similară, măcar o atitudine. Traducerile necesită concentrări intense pentru lungi perioade de timp şi atenţie la cele mai mici detalii. Nu contează cum eşti în viaţă reală, însă dacă atunci când vine vorba de munca ta nu te interesează detaliile, dacă nu faci destule cercetări, dacă “aproape” este destul de bine pentru tine, aceasta nu este alegerea potrivită de carieră pentru tine.
Cunoştinţele sunt mai puţin importante decât crezi. Să nu crezi doar pentru că niciodată nu-ţi aminteşti de acel cuvânt comun pe care îl uiţi mereu că nu vei face un translator bun. De fapt, nici nu cred că dacă uiţi ce înseamnă acele 10 – 20 de cuvinte eşti un traducător de o calitate îndoielnică. Traducerea înseamnă să te afli într-o camera cu un computer; nu trebuie să vorbeşti cu el în timp real. Desigur că vocabularul este important. Dar şi mai important este să ştii ce ştii şi ce nu. De fapt, acesta este cel mai important lucru.
Să nu crezi că poţi să traduci o emisiune doar pentru că ai avut 10 la orele de japoneză şi ai un dicţionar la îndemână. Lucrurile nu merg aşa, nici pentru japoneză, nici pentru altă limba. Da, un dicţionar îţi poate defini un cuvânt, dar limba nu reprezintă doar o mulţime de definiţii legate prin elemente gramaticale. Va trebui să te pricepi atât la gramatica limbii japoneze (exemplu), dar să ai cunoştinţe şi despre cum se vorbeşte şi se scrie, de fapt, în lumea reală.