Clasa politică se află într-un nou scandal legat de protocoalele pe care Serviciul Român de Informații le-a încheiat, de-a lungul timpului, cu instituțiile statului. Premierul Viorica Dăncilă a solicitat, vineri seară, desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului. Anunțul șefei Executivului a venit la scurt timp după ce Administrația Prezidențială a anunțat că în CSAT nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român. Anul trecut, Claudiu Manda, șeful comisiei SRI din Parlament anunța că sunt încheiate 65 de astfel de protocoale. Interesant este că fostul președinte al comisiei, Adrian Țuțuianu, arăta, cu câteva luni înainte, că acestea sunt legale.
Prima reacție la solicitarea premierului Dăncilă a venit de la Ministerul Justiției.
Ministrul Tudorel Toader a anunţat că luni dimineaţă va cere Ministerului Public – DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii, dacă solicitarea formulată în acest sens de către premierul Viorica Dăncilă nu se referă explicit şi la protocolul SRI cu Ministerul Public.
”Am discutat astăzi cu doamna premier această problemă şi articolul 3 din Legea 182/2012 spune că protocoalele secrete nu pot împiedica accesul la informaţiile de interes public. Ministerul Public, DNA, orice autoritate nu îşi poate desfăşura activitatea în afara legii. Or, procurorul îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală numai în baza legislaţiei penale. Nu există un fundament juridic, un temei juridic, care să-i permită procurorului, indiferent de rangul pe care îl are, să constituie alte premise în desfăşurarea urmăririi penale. Eu nu pot decât să fiu de acord cu solicitarea doamnei prim-ministru, nu am citit comunicatul, fiind în emisiune, dar apelul făcut este de ambele părţi. Dacă s-a adresat SRI, în egală măsură trebuie să ne adresăm Ministerului Public – componenta DNA, cealaltă parte semnatară a protocolului sau protocoalelor”, a declarat Toader, la Antena 3.
Recent, și președintele Senatului sugera faptul că SRI trebuie să descretizeze protocoalele încheiate cu instituțiile statului, dacă această cerere vine expres din partea Executivului.
„SRI-ul este o structură care funcţionează sub autorităţile române. Deci această cerere nu poate fi neglijată de SRI, dacă vine din partea prim-ministrului pentru a desecretiza aceste protocoale. Dar aceste protocoale au fost făcute de SRI şi DNA şi poate şi celelalte parchete. Ministerul Public funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei şi ministrul Justiţiei, în calitatea pe care o are, este cel care poate să decidă desecretizarea acestor protocoale care s-au realizat la nivelul Ministerului Public. Nu cred că trebuie o poziţie comună a CSAT-ului, pentru că aceste lucruri nu sunt chestiuni care sunt de siguranţa naţională sub nicio formă. Ele au o altă componentă şi anume extinderea activităţilor SRI, în trecut, în câmpul Justiţiei, ceea ce este foarte grav”, explica Tăriceanu.
Câte protocoale a încheiat SRI-ul cu alte instituții ale statului
Pe 31 octombrie 2017, președintele comisiei pentru controlul SRI, Claudiu Manda declara că Serviciul Român de Informații a remis comisiei textele celor 65 de protocoale de colaborare cu alte instituţii ale statului, urmând ca parlamentarii din comisie să verifice dacă au fost respectate prevederile legale şi constituţionale.
”Am primit protocoalele care sunt în vigoare în acest moment între Serviciul Român de Informaţii şi diverse instituţii ale statului. Vorbim de o listă de 65 de protocoale, dintre care 64 sunt în continuare în vigoare, iar al 65-lea este celebrul protocol încheiat între SRI şi Parchetul de pe lângă ICCJ, pe vremea când Parchetul era condus de Laura Codruţa Kovesi”, a spus Claudiu Manda.
Anunțul lui Manda venea la distanță de câteva luni de o altă declarație a fostului președinte al comisiei, Adrian Țuțuianu.
Țuțuianu, despre protocoalele SRI: ”O formă legală, firească şi normală în cooperare interinstituţională”
Acesta declara, în februarie 2017, că în comisia parlamentară pentru controlul SRI s-au verificat protocoale încheiate de SRI cu alte institituţii ale statului, iar acestea sunt „o formă legală, firească şi normală în cooperare interinstituţională care stabileşte responsabilitatea fiecărei instituţii”.
Țuțuianu spunea că SRI a încheiat astfel de protocoale începând cu anul 1992 iar unele dintre acestea au fost aprobate de CSAT. În plus, există un protocol de colaborare încheiat, în februarie 2009, între SRI şi Parchetul General, mai spunea senatorul.
„Există un protocol încheiat în 4.02.2009 între SRI şi Parchetul General. Acesta are la bază mai multe legi, inclusiv cea privind protecţia privind informaţiilor clasificate. Ecistă, de asemenea, hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 care prevedeau colaborarea dintre SRI şi Ministerul Public. Strategia de Apărare în vigoare prevede în continuare astfel de protocoale”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
Întrebat despre existenţa unei înţelegeri secrete între SRI şi DNA, Țuțuianu afirma că, în general, protocoalele încheiate de Serviciu au caracter de secret de stat, iar „DNA este o structură a Ministerului Public”.
SRI a încheiat cu PÎCCJ un protocol de colaborare în 2009, care a funcţionat până în 2016, când a fost publicată decizia CCR privind interceptările.
„Legat de protocoalele încheiate între parchete şi SRI, pot preciza că există un protocol încheiat în 4 februarie 2009 între SRI şi PÎCCJ. El are la bază Legile 14/1991, 51/1992, CPP, Legea privind protecţia informaţiilor clasificate, legile de organizare a DNA, DIICOT, Legea 78/2000 privind combaterea unor fapte de corupţie. Există hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale”, afirma Ţuţuianu.
”SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la iniţiativa sa, a altor instituţii, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, şi informaţii ale SRI. Au existat şi există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiţiei, ministerul Transporturilor, ministerul Comerţului, ministerul Sănătăţii”, a mai spus Ţuţuianu.
Anul trecut, comisia SRI mai preciza, în februarie, că în urma analizei realizate la SRI din dispoziţia șefului Serviciului, Eduard Hellvig s-a constatat că unele protocoale de colaborare nu mai corespund realităţilor juridice ori nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, iar altele dintre aceste protocoale şi-au atins obiectivele.
”Ca urmare direcotrul SRI a hotărât denunţarea tuturor protocoalelor aflate în această situaţie, cu notificarea cosemnatarilor, inclusiv cele din domeniul justiţiei care nu mai corespund criteriilor de necesitate, actualitate şi utilitate”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
Hellvig, în 2017: ”Vrem să modernizam și mai mult parteneriatul pe care îl avem cu instituțiile statului”
În martie 2017, la bilanțul SRI pe anul precedent, directorul SRI, Eduard Hellvig afirma că este important pentru întreaga societate ca toate activitățile SRI să se încadreze strict în limitele Constituției și legilor care stabilesc clar granițele în interiorul cărora instituția este chemată să opereze.
”Susțin democrația pentru că România nu poate progresa decât prin aceste valori. Este important pentru întreaga societate ca toate activitățile SRI să se încadreze strict în limitele Constituției și legilor care stabilesc clar granițele în interiorul cărora instituția noastră este chemată să opereze. Vrem să modernizam și mai mult parteneriatul pe care îl avem cu instituțiile statului – de aceea vom lucra pentru un model mai transparent de control și pentru o relație mai deschisă cu Parlamentul și societatea civilă”, a declarat Eduard Hellvig, în martie 2017.
SRI a avut atunci primul bilanț al SRI fără fostul prim adjunct Florian Coldea, și fără șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.
Ședință CSAT, marți, la Palatul Cotroceni: Se discută activitatea în 2017 a instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte marţi, 20 martie, pe ordinea de zi fiind subiecte referitoare la activitatea în 2017 a instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2017 şi principalele obiective pentru anul 2018, activitatea Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2017 şi principalele obiective pentru anul 2018, activitatea desfăşurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în anul 2017 şi planul de activitate pentru anul 2018, precum şi discuţii despre activitatea desfăşurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2017.