Aproape 5,5 milioane de alegători sunt chemaţi astăzi la urne pentru a se pronunţa asupra independenţei Cataloniei, într-un scrutin marcat de numeroase controverse, pe care Madridul l-a declarat ilegal.
Guvernul catalan a anunţat că deschide peste 2.000 de secţii de vot în regiune, însă poliţia centrală, mobilizată de Madrid, a depus eforturi să le închidă. De altfel, conform unui anunţ al Guvernului spaniol, au fost sigilate 1.300 din cele 2.315 şcoli în care au fost organizate secţii de votare pentru referendum.
Populaţia care vrea să sfideze interdicţia impusă de Guvernul spaniol şi să se prezinte la urne a fost îndemnată să îşi tipărească propriile buletine de vot, după ce autorităţile de la Madrid au confiscat milioane de buletine de vot.
Urnele ar fi păzite în locuri sigure şi nu au putut fi găsite în timpul percheziţiilor. O centrală informatică ar urma să înregistreze rezultatele numărării voturilor, dar vineri instanţa a decis ca aplicaţia care permite numărarea voturilor să fie blocată, iar sămbătă, poliţişti din Garda civilă au descins în sediul Centrului pentru Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru a verifica dacă au fost blocate aplicaţiile şi serviciile prin care ar putea fi facilitat votul.
În baza unei legi adoptate de Parlamentul local, liderii catalani susţin că ar putea declara independenţa de Spania în 48 de ore după vot.
“După proclamarea oficială a rezultatelor, care ar urma să dureze câteva zile, există o perioadă de 48 de ore pentru a proclama independenţa, dar acest lucru nu exclude posibilitatea ca noi să facem încă un apel, în noaptea de 1 (duminică spre luni – n.r.) pentru necesitatea de a ne aşeza şi a discuta, pentru a rezolva această chestiune în mod politic”, a declarat preşedintele catalan Carles Puigdemont pentru BBC News.
Potrivit unui sondaj realizat de Guvernul spaniol în iunie 2017, 41% dintre catalani ar fi în favoarea independenţei, faţă de 50% care i se opun. Însă atitudinea Madridului a dus la o creştere la 85% a proporţiei celor care vor un vot.
Acesta este al doilea referendum pentru independenţă organizat de Catalonia în ultimii trei ani. În 2014, preşedintele Generalitat a încercat să organizeze un vot, însă Madridul l-a declarat imediat ilegal. În pofida acestui lucru, o consultare populară cu valoare simbolică a fost organizată pe 9 noiembrie 2014. Rata de participare s-a apropiat de 40%, iar aproximativ două milioane de alegători (80% dintre alegători) au spus “da” independenţei.
Impulsionat de succesul de atunci, pe 6 septembrie 2017, Parlamentul catalan, unde separatiştii sunt majoritari după alegerile regionale din 2015, a votat o lege care prevede un referendum privind independenţa Cataloniei.
Acest text a fost suspendat imediat de Curtea Constituţională spaniolă. Pentru Mariano Rajoy, scenariul independenţei este imposibil, pentru că este contrar Constituţiei spaniole, care garantează unitatea ţării.
Preşedintele catalan Carles Puigdemont, fost jurnalist şi susţinător vechi al independenţei, a preluat conducerea luptei pentru acest referendum, care nu este susţinut în unanimitate de formaţiunea sa.
Oficiali de la Madrid, inclusiv Procurorul General, a avertizat că Puigdemont ar putea fi arestat pentru faptele sale, deşi această opţiune nu este luată în calcul deocamdată.
Potrivit analiştilor, tabăra “da” ar urma să câştige la urne, pentru că alegătorii favorabili independenţei vor fi cei motivaţi să încalce interdicţia de vot. Însă rata de participare va fi, probabil, scăzută, astfel că rezultatele nu vor prezenta prea mare credibilitate.
Cu toate acestea, represiunea lansată de Guvernul spaniol i-a subminat propria imagine în ţară şi în Europa. Separatiştii speră să iasă consolidaţi din această criză.
Catalonia, regiune bogată cu 7,5 milioane de locuitori, aflată în nord-estul Spaniei, are propria limbă şi cultură, precum şi un grad sporit de autonomie, dar nu este recunoscută drept o naţiune separată de statul spaniol. Economia sa reprezintă aproximativ 19% din PIB-ul ţării iberice.