Pandemia de COVID-19 declanșată și în România începând cu acest an, a introdus în vocabularul angajatorilor și angajaților români termenul de telemuncă. Acest concept nu este nici pe departe unul nou, el fiind reglementat în Legea nr. 81/2018, dar companiile care l-au adoptat până anul acesta sunt extrem de puține comparativ cu numărul celora care l-au pus în practică începând cu luna martie.
Propunerea adoptării regimului de telemuncă în România a venit pe data de 11 martie, din partea ministrului muncii, Violeta Alexandru, care l-a sugerat că măsură de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 în rândul companiilor cu mulți angajați și un grad de risc de infecție foarte ridicat.
Cu toate că în teorie telemunca este un concept ușor de înțeles și de implementat, în practică, pe lângă avantajele pe care le oferă, el ridică și o serie de probleme pe care angajatorii și angajații lor sunt obligați să le rezolve prin cooperare. Despre toate acestea, vom discuta mai departe în paragrafele ce urmează, referindu-ne atât la avantajele, cât și la dezavantajele telemuncii.
Care sunt motivele pentru care regimul de telemuncă ar trebui adoptat de cât mai multe companii din România?
Principalul motiv pentru care companiile românești ar trebui să adopte regimul de telemuncă este limitarea răspândirii infecției cu COVID-19. Chiar și ignorând celelalte aspecte mutual benefice pentru angajatori și angajați, sănătatea ar trebui să fie un motiv mai mult decât suficient pentru a pune pauză, chiar și temporar, muncii de la birou.
Prin telemuncă se limitează răspândirea virusului COVID-19 nu doar datorită faptului că angajații nu se mai strâng într-un număr mare într-un spațiu restrâns, dar și pentru că nefiind nevoiți să mai lucreze de la birou, ei pot renunța la mersul cu mijloacele de transport în comun.
Conform Codului Muncii, spre deosebire de munca de la domiciliu, telemunca se poate desfășura în orice loc agreat de către angajator și angajat și menționat într-o anexă la contractul individual de muncă, atâta timp cât angajatul își desfășoară acolo sarcinile sale, în mod regulat și voluntar, folosindu-se de mijloacele oferite de tehnologia informației și comunicațiilor.
Pentru angajații cărora la place schimbarea și o acceptă cu brațele deschise, telemunca poate fi privită ca o oportunitate de evadare din cotidian și o șansă de a experimenta și un alt mediu de lucru. De asemenea, în cazul în care aleg să lucreze de acasă, pot profita de ocazie și economisi banii pe care altfel i-ar fi investit în transport și în alimentația de la serviciu, bucurându-se în același timp și de mai mult timp liber prin eliminarea orelor de tranzit.
Ce fel de provocări implică regimul de telemuncă atât pentru angajați cât și pentru angajatori?
Munca de birou oferă o mulțime de beneficii de care angajații își dau seama cât de mult profită, abia atunci când sunt scoși din mediul lor natural. În primul rând, dacă pe lângă calculatoare și alte electronice în cadrul unui birou se foloseau și materiale auxiliare, puse la comun de angajator pentru întreaga echipă, în timpul telemuncii există și situații în care ca angajat vei fi lipsit de acestea din cauza dificultății lor de multiplicare.
De asemenea, pentru angajații extrovertiți, care sunt mai productivi când lucrează în echipă decât pe cont propriu, distanțarea de colegi în contextul telemuncii reprezintă o provocare greu de trecut cu vederea. Mai mult, atunci când se optează pentru munca de acasă, angajații mai puțin ordonați cu programul lor pot întâmpina dificultăți de organizare și chiar stări de anxietate din cauza pierderii delimitării dintre viața profesională și cea privată.
În ceea ce îi privește pe angajatori, una din cele mai mari provocări pe care o au de înfruntat în urma semnării unei anexe la contractul individual de muncă cu privire la telemuncă este asigurarea normelor de protecție a sănătății și securității în muncă a salariaților lor. Neavând control direct asupra locului din care angajații își desfășoară activitatea, angajatorilor le este mult mai dificil să-i protejeze pe aceștia de pericolele de accident. În acest sens, cea mai bună soluție este colaborarea cu o firmă de protecția muncii din București precum Euramis, care poate identifica toate riscurile implicate de telemuncă și oferi soluții viabile pentru evitarea lor.
Nu în ultimul rând, în regim de telemuncă, obligația angajatorilor de a proteja datele cu caracter personal ale angajaților lor devine și ea o problemă. Mai ales când aceștia nu folosesc resursele firmei, ci calculatoare și electronice personale cu acces la internet, provocarea devine cu atât mai dificilă.
În concluzie
Așa cum reiese și din rândurile de mai sus, regimul de telemuncă are nenumărate avantaje atât pentru angajați cât și pentru angajatori, dar toate aceste beneficii vin la pachet și cu o serie de provocări care trebuie abordate și rezolvate în mod inteligent. Se poate lucra în regim de telemuncă și în țara noastră, dar se impune un grad sporit de atenție și pregătire.