Lui Vladimir Putin îi este frică de NATO, iar explicaţia este mai simplă decât ne-am fi imaginat: geografia. Atunci când Războiul Rece era la apogeu, puterea URSS-ului şi a aliaţilor Pactului de la Varşovia acoperise mai bine de jumătate din Europa şi aproape toată Asia Centrală. Însă după căderea URSS-ului în 1989, pământurile care odinioară fuseseră sub gheara ursului s-au orientat rapid către umbrela NATO.
Astăzi doar Belarusul rămâne ferm sub influenţa Moscovei, însă chiar şi acest parteneriat a fost zdruncinat recent.
Pentru Vladimir Putin „trădarea” ţărilor faţă de Rusia vine în acelaşi timp ca o ameninţare pentru ţară, dar şi ca o insultă personală. Ca fost agent KBG şi naţionalist convins, Putin visează să readucă Rusiei gloria de altădată, vis ce pare că se transformă într-un coşmar pentru liderul de la Kremlin din cauza ţărilor care pur şi simplu refuză de bunăvoie să intre în „bârlogul ursului”.
În momentul în care aceste lucruri sunt înţelese este foarte uşor să vedem noua doctrină militară pe care Vladimir Putin a implementat-o la finalul anului trecut. Această „lege” are ca punct central ideea că NATO este cel mai mare duşman pe care îl are Rusia în momentul de faţă, iar acest lucru a generat militarizarea a trei fronturi strategice din punct de vedere geopolitic: Kaliningradul, peninsula Crimeea şi zona Arctică.
Ceea ce se petrece acum în Ucraina a fost anticipat de Putin, iar schimbarea pro-Occidentală a vecinilor a fost picătura care a umplut paharul pentru Putin. Episodul Crimeea şi lupta separatiştulor din estul Ucrainei au vrut să fie două momente care să îi pună pe gânduri pe ucraineni despre o eventuală adăpostire sub umbrela NATO.
Faptul că americanii au îndrăznit să vină atât de aproape de cuşca ursului este „o linie roşie” pe care SUA nu au voie şi nici dreptul să o treacă, să se joace cu ea, pentru că este un risc uriaş.
Realitatea de care NU se teme Putin este aceasta: Rusia ar putea invada Ucraina mai repede decât NATO ar putea proteja ţara vecină Rusiei, de acest lucru sunt conştienţi şi liderii de la Kiev, care au cerut integrarea în NATO încă din vara anului trecut. Cu toate astea, americanii aţâţă simţurile „Ursului”, încătuşat de sancţiunile Occidentului.
Astăzi, Putin încă crede că schimbarea puterii de la Kiev a fost unealta americanilor, şi este astfel ilegitimă.
Din nefericire, acordul semnat ieri la Minsk nu are multe şanse de reuşită, asta dacă ar fi să urmărim seriozitatea cuvântului lui Putin în momente asemănătoare.