Procurorii îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că ar fi primit mită de 800.000 de dolari de la o firmă austriacă, pe vremea când era premier.
Călin Popescu Tăriceanu susține că guvernul său nu a făcut nicio plată, doar a decis inventarierea licențelor pentru că ”Microsoft” amenința să dea în judecată statul român. Pentru a fi urmărit penalCălin Popescu Tăriceanu este nevoie de aprobarea Senatului, unde PSD are majoritatea.
Este vorba de reunirea a trei dosare penale, dintre care unul constituit la cererea autorităților austriece. „Procurorii desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvârşire a unor fapte de corupţie privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obţinut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece”, arată procurorii DNA.
Potrivit sursei citate, Tăriceanu ar fi primit indirect în perioada 2007-2008, când era premier, mită de aproape 800.000 de dolari de la o companie austriacă pentru ca în schimb să intervină pentru încheierea unor acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie. Suma pe care Tăriceanu este acuzat că ar fi primit-o reprezenta un comision de 10% din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Potrivit unor surse judiciare, firma în cauză ar fi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, care a distribuit licențele Microsoft în România.
Explicațiile lui Tăriceanu
După apariția primelor informații privind dosarul, Tăriceanu a făcut referire la cazul Microsoft, deși numele companiei austriece implicate nu a fost anunțat oficial.
”Zilele acestea trăim parcă scenariul unei operaţiuni ce s-ar putea intitula «Salvaţi-l pe Lazăr». Un ţăran în civil găseşte o servietă prin câmp şi le-o predă jurnaliştilor cu ochi albaştri. La câteva zile distanţă se reîncălzeşte o ciorbă de mai bine 10 ani şi este aruncată presei ştirea că ar urma să fiu anchetat în cazul Microsoft. Scenariul operaţiuni este atât de ridicol că ar părea neserios şi în filmele din seria «B.D. la munte şi la mare»”, a reacționat Tăriceanu.
Fostul premier leagă scandalul ”Microsoft” de guvernările anterioare și de cele care i-au urmat. ”În timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licenţelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăţi s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu”, a susținut acesta. ”Hotărârile de guvern prevedeau începerea procesului de inventariere a licenţelor, având în vedere că licențele erau utilizate, nu se plătise contravaloarea lor și noi eram într-o situație de ilegalitate. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft ameninţa că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulţi bani. În faţa acestor evidenţe, să vorbeşti despre acuzaţii de mită este lipsit de sens”, mai afirmă preşedintele Senatului.
Senatului.
Cine a denunțat și când?
Gabriel Marin, CEO Omnilogic, a făcut la DNA două denunțuri, iar unul dintre ele îl vizează direct pe Călin Popescu Tăriceanu, potrivit România TV. Potrivit informațiilor furnizate de managerul Omnilogic, banii ar fi ajuns la Tăriceanu prin firmele unor apropiați. În afară de Călin Popescu Tăriceanu, în denunț sunt menționați și alți demnitari care la acea vreme erau în Guvern. Printre ei, actualul ministru al finanțelor, Eugen Teodorovici.
”Din câte știu eu, denunțul lui Gabriel Marin este de acum șase ani de zile. Există un semn de întrebare dacă DNA face politică penală, sau se implică în politică”, a afirmat Dan Chitic, avocatul lui Gabriel Sandu, (condamnat în dosarul Microsoft). Chitic a precizat că Gabriel Sandu nu a făcut niciun denunț la adresa lui Tăriceanu.
Negocierile de care depinde soarta șefului Senatului
Procurorul-şef al DNA, Anca Jurma, a trimis procurorului general Augustin Lazăr un referat în vederea formulării unei cereri de efectuare a urmăririi penale în cazul președintelui Senatului. Procurorul general, Augustin Lazăr, a trimis Senatului solicitarea începerii urmăririi penale. Dosarul are 73 de volume, potrivit vicepreședintelui Senatului, Claudiu Manda.
Aprobarea urmăririi penale depinde de Senat, unde majoritatea este de 69 de voturi. PSD are 70 de senatori și, practic, dacă social-democrații votează împotriva cererii, Călin Popescu Tăriceanu nu poate fi urmărit penal. În contrapartidă, PSD are nevoie de sprijinul ALDE în Camera Deputaților, unde social-democrații au doar 149 de voturi și majoritatea este de 165 de voturi. PSD depinde de cei 19 deputați ALDE, fapt care a fost vizibil în momentul în care cele două partide au votat diferit la proiectul privind alegerea primarilor. PSD vrea alegeri într-un tur, iar ALDE în două tururi. Pentru că ALDE a votat alături de Opoziție, PSD nu a putut respinge proiectul privind revenirea la două tururi de scrutin. De altfel, neînțelegerile nu se opresc aici, ALDE dând, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe semne de independență față de PSD. Călin Popescu Tăriceanu se opune remanierii lui Tudorel Toader de la Ministerul Justiției, dorită de Liviu Dragnea. Liderul PSD își dorește un alt ministru al Justiției care să aprobe o ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea. Cele două partide au avut neînțelegeri și în privința activității ministrului de Externe Teodor, Meleșcanu, demnitar ALDE care nu a făcut niciun demers pentru mutarea Ambasadei României din Israel la Ierusalim, așa cum dorește Liviu Dragnea. Toate aceste mișcări au avut loc pe fondul unor informații neoficiale privind o posibilă apropiere între ALDE și PNL, negocieri dezmințite oficial de ambele partide.
În așteptarea votului din Senat, Călin Popescu Tăriceanu şi-a anulat participarea la congresul ALDE european, care are loc la Madrid în perioada 8-10 noiembrie. Liderul Forumului Liberal Noua Austrie (NEOS), Beate Meinl-Reisinger, a trimis o scrisoare președintelui grupului european ALDE, Hans van Baalen, în care cerea excluderea formațiunii conduse de Tăriceanu.