Reprezentanții Consiliului Fiscal susțin că au primit în format electronic de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) o adresă prin care li se solicită formularea opiniei sale cu privire la Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2020 și proiecția acesteia în perioada 2021-2023, proiectul a Legii bugetul ui de stat pe anul 2020, proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 și Expunerea de motive aferente acestuia însă au primit doar date parțiale. Consiliul Fiscal menționează că a primit inițial, în data de 16 decembrie, ora 16.48, un prim set incomplet de documente necesare elaborării opiniei sale. Ulterior, la cererea CF au mai fost trimise o parte din documente; totodată a fost trimisă o actualizare a documentelor inițiale, la ora 01.13 a zilei de 17 decembrie. Mai mult, datele solicitate MFP sunt în continuare doar parțial disponibile, o situație inedită comparativ cu anii anteriori, în special în ceea ce privește lipsa anexei privind măsurile de politică fiscal-bugetară și evaluarea impactului acestora. In aceste condiții, Consiliul Fiscal a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la considerații generale și la evaluarea conformării propunerii de buget cu regulile fiscale statuate de LRFB, urmând ca opinia completă să fie finalizată ulterior.
Ce a constatat CF din datele primite de la Finanțe? Anul 2020 este unul de cumpănă pentru bugetul pe perioada 2020-2022. Modul de aplicare a legii pensiilor în anul 2020 are un rol decisiv pentru bugetul din anul 2021, impactul cheltuielilor cu asistența socială fiind mult peste cel din anul 2020, în raport cu nivelul din 2019 (potrivit calculelor CF, 2,7% din PIB în 2021 față de 0,7% din PIB în 2020). Riscul cel mai mare este ca deficitul bugetar să derapeze foarte mult dacă nu se iau măsuri de corecție în 2020, ceea ce ar afecta stabilitatea economică în ansamblu. Evaluarea preliminară a CF privind deficitul bugetar în 2020 indică riscuri semnificative de depășire a țintei din buget de 3,6% din PIB. Deficitul bugetar în 2019 echivalează cu circa 80% din deficitul de cont curent așteptat pentru același an (peste 5% din PIB); aceasta arată nu numai exces de cerere, dar și faptul că necesara consolidare macroeconomică depinde în largă măsură de reducerea deficitului bugetar. Inițiativele privind reduceri de taxe și impozite și creșteri de cheltuieli când situația bugetului este atât de încordată nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare, spun cei de la Consiliul Fiscal. Starea bugetului public rămâne extrem de încordată din cauza insuficienței resurselor și presiunilor foarte mari actuale și viitoare. Tendința de încetinire a creșterii economice la nivel internațional și eventuale șocuri externe reprezintă riscuri pentru consolidarea bugetară. O construcție bugetară fragilă pentru 2020 și mai ales pentru 2021 ar conduce foarte probabil la deteriorarea rating-ului suveran și intrarea în Procedura de deficit excesiv (PDE).
Noul Guvern al României a elaborat bugetul pe anul 2020, și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 după ce, în urmă cu 5 zile elaborase Strategia fiscal-bugetară 2020-2022 (SFB) și Legea plafoanelor asociată în contextul în care acest set de documente avea ca termene limită, conform LRFB, pentru înaintarea lor de către MFP Guvernului data de 31 iulie a fiecărui an.
Proiectul bugetului general consolidat aferent anului 2020 țintește un deficit în termeni cash de 3,6% din PIB, fiind avută în vedere o reducere cu 0,83 pp din PIB comparativ cu nivelul estimat pentru finele anului 2019 (4,43% din PIB). În privința scenariului macroeconomic care fundamentează construcția bugetară actuală, CF a reiterat considerațiile din Opinia anterioară – cea referitoare la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020 – 2022 (SFB) și la proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor
indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar – care remarcă: (i) revizuirea cadrului macroeconomic prin armonizarea acestuia cu evoluția efectivă a economiei în anul 2019; (ii) posibila supraevaluare a dinamicii PIB – prin anticiparea unei rate de creștere reală mai mare decât în proiecțiile altor instituții interne și internaționale – ceea ce induce riscul materializăriiun ei dinamici inferioare a PIB – mai cu seamă dacă se prezumă corecții impuse de consolidarea macroeconomică și influențe nefavorabile ale mediului internațional; (iii) supraestimareaevoluțiilor aferente pieței mu ncii, creșterea anvelopei salariale din ansamblul economiei fiind
semnificativ mai rapidă în cazul proiecțiilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză față de cele ale altor instituții (e.g. proiecția de toamnă a CE din 2019), mai mult, ecartul fiind semnificativ și persistent. Trebuie menționat că ipotezele privind piața muncii au un impact major asupra prognozei încasărilor bugetare – în principal contribuțiile de asigurări sociale și impozitul pe venit, datorită senzitivității ridicate a acestora la creșterea numărului de salariați și a dinamicii salariale. Deci, concluzia este o posibilă supraestimare a veniturilor bugetare pentru 2020 din dinamica bazelor macroeconomice.
Punctul de plecare pentru bugetul anului 2020 are în vedere parametrii aferenți bugetului pe anul 2019, mai precis cel aprobat în cadrul celei de a doua rectificări din noiembrie 2019. Este de menționat aici modificarea operată ulterior elaborării și publicării Opiniei CF, respectiv, majorarea nivelului deficitului bugetar de la 4,3% la 4,43% din PIB. CF identifică o posibilă sub-execuție (supra-evaluare) a veniturilor bugetare pe anul 2019 localizate cu precădere la veniturile nefiscale, dar și la TVA. Aceasta poate genera riscuri suplimentare privind realizarea veniturilor prognozate în anul 2020. În absența listei cu măsuri de politică fiscală și a impactului asociat acestora pentru anul 2020, CF are rezerve privind nivelul proiectat al unor agregate de venituri fiscale (supra-estimate la TVA, accize), precum și a majorării cu 60% a intrărilor anticipate din fonduri structurale și de coeziune de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 10,4 miliarde lei în 2019, la 16,6 miliarde lei în 2020). Construcția bugetară acomodează presiuni de proporții la nivelul cheltuielilor de asistență socială (acestea sunt preconizate să crească cu 16,6 mld. lei, respectiv cu 0,61 pp din PIB comparativ cu nivelul cheltuielilor din 2019), parțial compensate de reducerea cheltuielilor de capital. Pe de altă parte, cheltuielile de investiții care includ ca surse de finanțare cheltuieli de capital și fonduri europene, sunt estimate să crească cu circa 0,2 pp din PIB pe seama majorării substanțiale a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cu 0,6 pp din PIB.
În condițiile în care MFP anticipează o expansiune mai puțin rapidă a cheltuielilor de cofinanțare și neeligibile (raportul cheltuieli/venituri din FSC scade de la 1,7 în 2019 la 1,56 în 2020), bugetul estimează o majorare substanțială a cheltuielilor aferente proiectelor de investiții cu finanțare europeană (+8 mld. lei relativ la estimarea anului anterior). Execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor inițiale.