Bugetul pentru 2020 include cheltuieli totale de 399,22 miliarde de lei (35,4% din PIB) şi prognozează încasări de 358,59 miliarde de lei (31,8% din PIB), potrivit strategiei fiscal-bugetare pe 2020, publicată joi.
Bugetul pentru pentru cheltuieli urmează să crească în 2020 cu 26,5 miliarde de lei, într-un ritm mai lent faţă de anii trecuţi, cu 7%, în timp ce bugetul este construit pe o creştere a veniturilor de 10%, (31,95 miliarde de lei) un ritm similar ca în 2019. Consolidarea bugetară din strategie presupune implicit o reducere a cheltuielilor bugetare de 0,5% din PIB faţă de acest an.
Soldul bugetar va avea astfel un deficit de 3,6% din PIB în 2020, echivalentul unui necesar de finanţare de 40,63 miliarde de lei, şi de 3,3% din PIB în 2021, în termeni nominali similar cu cel din anul 2020, de 40,61 miliarde de lei. În 2019, deficitul bugetar estimat la finalul anului este de 4,4% din PIB, respectiv 46,10 miliarde de lei, urmând ca în 2022 deficitul să reinter în limita de 3% prevăzută de tratatele europene, fiind de 2,53% din PIB.
Creşterea veniturilor se bazează în principal pe majorarea contribuţiilor din: asigurări sociale (34,3% din total, plus de 12 miliarde de lei), din TVA (20,3%, plus de 6,5 miliarde de lei), accize (9,5%), alte venituri fiscale (9%, plus de 5,5 miliarde de lei), sume primite de la UE (8,3%), impozit pe venit şi salarii (7,1%). Creşterea veniturilor se fundamentează şi pe majorarea salariilor minime şi medii. În ceea ce priveşte veniturile din accize, acestea ar putea fi supra-estimate având în vedere că eliminarea supra-accizei la carburanţi şi supra-impozitarea contractelor part-time au un impact de circa 0,4% din PIB, sau 4 miliarde de lei. Având în vedere că legea de eliminare nu a fost promulgată construcţia bugetară nu a luat în calcul impactul preconizat.
Potrivit strategiei fiscal-bugetare, cheltuielile de investiţii ar urma să crească în 2020 cu peste 12% la 4,3% din PIB de la 4,15% în 2019, însumând în termeni nominali 48,74 miliarde de lei şi 50 miliarde de lei în 2022, echivalentul a 3,83% din PIB în condiţiile unei creşteri economice prognozate de peste 4%.
Cheltuielile de personal urmează să se cifreze la aproape 110 miliarde de lei în 2020, ceea ce reprezintă un ritm de creştere de 7% faţă de 2019. Pentru 2021 creşterea cheltuielilor de personal se va tempera şi mai puternic, crescând cu 5 miliarde de lei la 114,75 miliarde de lei, un avans de doar 4,6% în comparaţie cu creşterile din ultimii ani de câte două cifre. La capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii se înregistrează o temperare puternică, acestea urcând cu doar 3,6% urmând să însumeze aproape 51 miliarde de lei în 2020. Temperarea va continua în 2021, la o creştere de doar 0,3%, ajungând la 51,13 miliarde de lei.
Cheltuielile cu asistenţa socială, considerate ca fiind subestimate de către Consiliul Fiscal în opinia asupra strategiei, publicată joi, se majorează la 131 miliarde de lei, un avans de peste 14% în 2020 faţă de 2019. Acestea sunt prognozate să urce apoi cu 13,6% în 2021 pentru a atinge 149 miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB, în condiţiile în care la 1 septembrie 2020 pensiile se majorează cu 40%. Costul cu dobânzile sunt estimate la 13,95 miliarde de lei, la 1,2% din PIB, o creştere de 7,9% faţă de 2019. Acestea vor atinge 15 miliarde de lei în 2021, în timp ce subvenţiile acordate se vor ameliora la un ritm de creştere de 2%. Acestea se vor cifra la 7,29 miliarde de lei, urmând să scadă în 2021 cu 0,6% la 7,24 miliarde de eli.
Per ansamblu, toate cheltuielile guvernamentale cresc în 2020 faţă de 2019, cu excepţia celor din contul „alte transferuri”, unde se marchează o scădere de 5,8 miliarde de lei, de la 43,33 miliarde de lei la 37,51 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o tăiere de peste 13%, factura fiind de 3,3% din PIB în 2020.