Boala mâinilor murdare face ravagii printre copii. Atenţie la produsele alimentare pe care le consumaţi şi la normele de igienă. Enterocolita rămâne marele pericol al acestei veri.
1. Într-o singură săptămână au fost diagnosticate 101 cazuri de enterocolită. 63 au fost spitalizate.
2. E o creștere de 40% (Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut).
3. Cauza o reprezintă infecţii diverse, în principal de bacterii sau virusuri, dar şi de paraziţi sau ciuperci.

4. Principalele manifestări ale bolii sunt cele digestive: scaunele moi, apoase, numeroase, chiar până la 20 scaune /zi, greaţa şi vărsăturile, dureri abdominale difuze (frecvent sub forma de crampe),

5. Manifestările extra-digestive precum: febra şi frisonul, cefaleea, semne de deshidratare – sete, uscăciunea mucoasei bucale, scăderea tensiunii arteriale, ameţeli şi, nu în ultimul rând, alterarea stării generale.

6. Tratamentul trebuie să înceapă imediat. Cel mai mare pericol este deshidratarea de peste 10%, în urma diareilor severe, care impune tratamentul în spital. La copii semnele se instalează repede.

7. Atenţie la tratamentul cu antibiotice! Acestea trebuie folosite doar în cazul enterocolitelor bacteriene.

8. Utilizarea neraţionala a antibioticelor duce la perturbarea microbiotei intestinale sau determină selecţionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice

9. Enterocolita provocată de virusuri nu răspunde la tratamentul antibiotic, de cele mai multe ori este o boală autolimitantă.

10. Prevenţia este cea mai bună soluţie pentru a evita o îmbolnăvire:

 

A. Atenţie la modul cum preparați și depozitați alimentele. Muștele și rozătoarele pot transmite diverse boli grave, laptele fiert trebuie păstrat în frigider, fructele și legumele trebuie spălate, carnea trebuie bine preparată termic iar ouăle crude pot transmite Salmonella.
B. Respectați cele 3 reguli pentru spălarea eficientă a mânilor: cât mai des, cum trebuie şi cât trebuie.

a) Regula numărul unu: spălaţi mâinile cât mai des şi ori de câte ori este nevoie. Trebuie să devină un gest de rutină înainte şi după orice activitate care implică atingerea si manevrarea de obiecte cu potenţial de contaminare, după suflarea nasului, tuse sau stranut; după revenirea acasă, după atingerea, hranirea sau curăţarea unui animal; după atingerea resturilor menajere sau curăţenia în casă; după utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive şi accesorii electronice sau bani, portofele, genţi, transportului în comun şi evident de fiecare dată când mâinile devin vizibil murdare.
b) Regula numărul doi: spălaţi-le corect. Asta înseamnă să. folosiţi din abundenţă apă şi săpun, utilizând chiar o perie moale. Insistaţi asupra spaţiilor interdigitale, pliurilor de flexie şi zonei de sub unghii. Dacă nu aveţi la îndemâna apă şi săpun puteţi utilize un gel antibacterian cu cel puţin 60% alcool. Apelaţi la aceasta soluţie doar ocazional, întrucât nu este la fel de eficientă ca spălatul convenţional.
c) Regula numărul trei: spălaţile atât cât trebuie. Minim 15-20 de secunde. La final clatiţi bine şi uscaţi mâinile cu un serveţel de unică folosinţă sau prosop de uz individual. Folosirea uscătoarelor de mâini nu este cea mai bună variantă, pentru că mulţi germeni îşi găsesc „adăpost” pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se împrăştie
Reţineţi:
1. Spălatul pe mâini nu are nicio valoare dacă la final atingeţi obiecte contaminate, precum robinetele nedezinfectate de la baie sau prosoapele umede, murdare sau folosite în comun.

Citeste si...  Ce sunt crizele de fiere, cum le recunoaştem şi cum le tratăm

 

2. Mâinile curate pot ţine la distanţă peste 200 de boli.

 

3. Deşi pare un act banal doar 5% ştiu cum să se spele corect pe mâini şi o fac aşa cum trebuie. Mai exact unul din patru adulţi nu se spală pe mâini după ce schimbă scutecele sugarilor, mai puţin de jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce îngrijesc un animal (de companie sau din gospodărie) sau după ce curăţă în urma lui, unul din trei adulţi se spală pe mâini după ce strănută sau tuşeşte şi unul din şase adulţi se spală pe mâini după ce intră în contact cu bani. Doar jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce folosesc toaleta.

 

4. Spălatul corect pe mâini este cea mai eficientă acţiune profilactică, întrucat acest banal ritual de igienă reduce semnificativ riscul răspândirii bolilor diareice şi respiratorii.

 

5. Lucrurile se pot îmbunătăţi dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în şcoli şi grădiniţe a educaţiei pentru sănătate.

 

Conf.univ.dr.Tudor Ciuhodaru

Medic primar urgențe