Biden anunță că va repara relațiile americanilor cu aliații

Biden a promis să repare relațiile Americii cu aliații. În campania prezidențială americană de acum 60 de ani, tema de politică externă au fost doua insulițe administrate de Republica China (așa cum SUA recunoașteau pe atunci Taiwanul), foarte apropiate de coasta Chinei mari, continentale, nerecunoscută de SUA pentru că era comunistă. Candidatul John Fitzgerald Kennedy a spus că acele două insule nu merită viața a mii de tineri americani. Richard Nixon a spus că doar apărând insulele se poate opri extinderea comunismului. JFK a câștigat alegerile.

Odată ce a preluat mandatul de președinte, JFK a început să trimită consilieri americani în mlaștinile unei țări ce nu a fost pomenită în dezbaterile electorale, numita Vietnamul de Sud. La opt ani după alegerile pierdute în fața lui JFK și după asasinarea acestui din urmă președinte, Richard Nixon fost ales la Casa Albă și și-a îndeplinit promisiunea de a lupta cu comuniștii. Același Nixon a mers însă și în China lui Mao, într-un noment în care istoria decisese că China este China cea mare și nu insula Taiwan.

Ce s-a întâmplat cu cele două mici insule taiwaneze? Sunt pline de artilerie taiwaneză și nu au intrat în posesia Chinei; în schimb, China concesionează acum bucăți intregi din statele si economiile din întreaga lume.

Cele două insulițe se numeau Quemoy și Matsu. Acum, ele se numesc Senkaku, Paracel, Spratly, Scarborough, etc – mici insule, atoli, stânci. Iar în rolul Taiwanului avem Japonia, Filipine, Malaezia, etc. Întebarea este cine a câștigat alegerile din 2020, JFK sau Nixon? Și care ar putea fi următorul Vietam?

Pat Buchanan scrie pe blogul său următoarele.

”Din cauza președintelui Donald Trump, Joe Biden a tunat în timpul campaniei electorale că ”SUA sunt mai izolate ca niciodată în lume… America First a făcut ca America să fie singură”.

Biden a promis să repare relațiile Americii cu aliații. Și se pare că a început să facă asta, dupa cum reise din convorbirea telefonică în care a fost felicitate de premierul japonez Yoshihide Suga. Potrivit lui Suga, Biden a spus că Articolul V din Tratatul de Securitate Reciprocă din 1960 dintre SUA și Japonia acoperă insulele Senkaku din Marea Chinei de Est, insule care sunt controlate de Japonia și revendicate de China.

”Președintele ales Biden mi-a spus că se angajează că Articolul V al Tratatului de Securitate dintre SUA și Japonia se aplică și insulelor Senkaku”, a spus cu încântare Suga. La ce ne obligă Articolul V?

”Fiecare parte recunoaște că un atac armat împotriva celeilalte părți în teritoriile aflate sub administrație japoneză este periculos pentru propria pace și securitate și declară că va acționa împotriva acestui pericol comun…”

Mesaj: SUA vor trata o încercare chineză de a prelua insulele Srnkaku, niște stânci din Marea Chinei de Est, ca pe un atac asupra SUA, iar America se va lupta cu China pentru a asigura dreptul Japoniei asupra acestor insule”.

Biden a înlăturat orice ambiguitate care ar fi putut apărea legat de garanția SUA privind insulele Senkaku.

Răspunsul Ministerului de Externe al Chinei a fost revendicarea a ceea ce ce ei numesc insulele Diaoyu, spunând că sunt ”chineze” și diplomația chineză a mai spus că Tratatul de Securitate SUA-Japonia este ”un produs al Războiului Rece”.

Această ciocnire diplomatică a venit în timp ce Henry Kissinger atenționa, la Forumul Economic Bloomberg: ”America și China alunecă tot mai mult spre confruntare și modul în care acționează la nivel diploatic este tot mai agresiv. … Pericolul este să se întâmple o criză care să treacă de nivelul retoric și să ajungem la o confruntare militară”. Kissinger a continuat: ”Dacă nu există o bază pentru cooperare, lumea se va îndrepta spre o catastrofă comparabilă cu Primul Război Mondial”.

Săptămâna trecută am aflat că, în timpul exercițiilor militare chineze din august, Armata Populară de Eliberare a lansat două rachete la mii de kilometric de continent, rachete care au lovit o navă comercială din Marea Chinei de Sud. Rachetele erau DF-21D si DF-26B. Ambele sunt cunoscute drept ”distrugătoare de portavioane”.

SUA își trimit deseori portavioanele în aceste ape, pentru a sublinia poziția americana cum că nici insulele Paracel și nici insulele Spratly care se afla aici nu aparțin Chinei.

În baza politicii tot mai dure a Chinei față de vecini, patru membri ai opoziției din Hong Kong au fost eliminați din parlamentul hongkonghez, ceea ce a dus la o mulțime de demisii și în acest fel întregul govern din Hong Kong a rămas sub controlul liniei dure pro-Beijing.

Era ”o țară, două sisteme”, începută la transferul suveranității de către Marea Britanie, pare să se fi terminat. Disidenții și demonstranții care au ieșit în stradă cu câteva luni în urmă par să fi fost alungați, iar viitorul seamănă mai puțin cu Hong Kongul de ieri și mai mult cu Beijingul de mâine.

Aceste acțiuni sunt consecvente cu poziția dură adoptata de Beijing în ”lagărele de reeducare” pentru uigurii din Xinjiang și cu disputa de frontieră cu India, în Himalaya.

Secretarul de Stat Mike Pompeo a încercat să coalizeze state care să se opună Chinei – Japonia, Australia, India – dar apare o reticență legată de cine anume va reprezenta viitorul Asiei: Partidul Comunist Chinez sau America?

Politica America First al lui Trump a pus câteva mari întrebări:

Aceste alianțe vechi de jumătate de secol, aceste angajamente de a porni la război alături de Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Filipine trebuie să fie dezvoltate pentru a acoperi mai multe teritorii, precum insulele Senkaku, așa cum estimează Joe Biden? Sau ele sunt ele sunt niște vulnerabilități care ne atrag în războaie în care americanii nu vor să lupte?

Repingem revendicările Chinei asupra recifurilor, stâncilor și insulițelor din Marea Chinei de Sud, precum și revendicarea insulelor Senkaku din Marea Chinei de Est, însă suntem obligați să mergem la război pentru aceste petice de pământ, în special când deținătorii lor legitimi nu au voința de a lupta pentru ele?

Biden repudiază o politică externă ”America first” care pune securitatea, suveranitatea, libertatea și interesele vitale ale SUA înaintea intereselor altor țări.

Ce va pune Biden înainte de toate? Globalismul. O Nouă Ordine Mondială. O Cruciadă pentru Democrația Globală.

Am mai văzut asta. Am mai făcut aceste lucruri.

În urma cu 60 de ani, când Richard Nixon și John F. Kennedy s-au înfruntat la alegerile prezidențiale, tema de dezbatere pe politica externă era dacă SUA ar trebui să intre în război cu China lui Mao pentru a apăra câteva insulițe de lângă țărmul Chinei, Quemoy și Matsu.

Kennedy a fost de părere că SUA nu trebuie să se lupte cu China. Kennedy a câștigat”.