Data de 25 decembrie marchează 30 de ani de când Nicolae Ceaușescu a fost judecat și executat împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, la Târgoviste, scrie BBC într-un material dedicat Revoluției din 1989.
BBC vorbește despre rănile, încă deschise, ale Revoluției din 1989
BBC lupta sângeroasă din decembrie 1989 a dus la prăbușirea unuia dintre cele mai opresive regimuri comuniste din Europa și, probabil, al celui mai amenințător dictator. Pentru românii care au participat la Revoluție a fost un moment care le-a definit viața. „A fost război, a fost o zonă de război aici”, își amintește Traian Rabagia, pe atunci student la Geologie. „Strigam: „Libertate!”, „Noi suntem poporul” și „Jos cu Ceaușescu”.
Primele manifestații împotriva lui Ceaușescu au început la Timișoara, iar data de 21 decembrie 1989 a însemnat începutul revoluției și în București. Ceaușescu a încercat să potolească manifestanții, promițându-le sporirea salariilor, dar furia mulțimii era tot mai mare. Transmisiunea TVR a discursului său a fost întreruptă. A doua zi, pe 22 decembrie, dictatorul și soția sa, Elena, părăsesc sediul puterii cu elicopterul, în timp ce mulțimile au luat cu asalt sediul partidului. Cuplul a fost capturat la 50 km distanță de București.
BBC vorbește despre rănile, încă deschise, ale Revoluției din 1989
„Era sânge peste tot”, mai spune Traian Rabagia, pentru BBC.
Revoluția sângeroasă avea să pună capăt conducerii despotice a lui Ceaușescu și a celor 42 de ani de guvernare comunistă în România.
Problemele economice din timpul regimului ceaușist
Dornic să achite datoriile externe, în anii ’80, Ceaușescu a creat o serie de măsuri de austeritate care au cufundat țara în dificultăți economice. Situația economică îngrozitoare a fost agravată și de faptul că Nicolae Ceaușescu a cheltuit sume enorme pe proiecte megalomane precum construcția Palatului Poporului, azi, una dintre cele mai mari clădiri din lume.
„Îmi amintesc de sărăcia din anii ’80. La București, în fabricile de bere, în restaurante, peste tot era întuneric”, mai spune Traian Rabagia.
În timp ce românii se confruntau cu numeroase lipsuri, cuplul Ceaușescu locuia în case luxoase.
„Știam că oamenii din alte țări aveau mai multe bogății și trăiau mai bine. Mi-a fost clar că se va întâmpla ceva, dar nimeni nu vorbea cu adevărat despre asta.”
În acea perioadă, România avea una dintre cele mai mari și mai temute forțe de poliție secretă din Blocul Estic, iar libertatea de exprimare în regimul Ceaușescu era aproape inexistentă. Unul din patru români era informator al Securității, organ responsabil pentru torturarea și uciderea a mii de disidenți, potrivit sursei citate.
După execuția lui Ceaușescu, oamenii s-au simțit ușurați, își amintește Traian Rabagia. „Cei mai înțelepți ca mine spuneau că a trebuit vărsat sânge pentru restabilirea calmului”.
România, după 30 de ani
Au trecut trei decenii de la căderea comunismului, iar România este acum o țară democratică, membră a UE, cu o economie în creștere, scrie BBC. Dar pentru unii, rănile Revoluției din 1989 nu s-au vindecat. Familiile revoluționarilor încă mai caută răspunsuri cu privire la întâmplările din acele zile și cer pedepsirea responsabililor pentru moartea a aproape 1.000 de români.
„După 30 de ani, justiția noastră se chinuie să afle cine sunt vinovații pentru uciderea eroilor Revoluției, cine sunt criminalii”, spune Alexandru Cătălin Giurcanu, al cărui tată a fost ucis în timpul Revoluției. „Tatăl meu ieșise să mă caute. L-am găsit mort în stradă, în timp ce mă întorceam spre casă. A murit după ce a fost împușcat de 13 ori”.
După Revoluție au urmat ani turbulenți pentru economia țării. În 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, ceea ce a dus la diferite grade de prosperitate. Chiar și astăzi este una dintre cele mai sărace țări din Europa. În timp ce multe orașe – inclusiv Bucureștiul – au prosperat, mediul rural, unde trăiește aproximativ 45% din populație, a încremenit în timp.
„Am fost fericiți pentru că am crezut că vor veni vremuri mai bune”, mărturisește Marcel Taropa. „Dar nu s-au schimbat prea multe, nu avem drumuri bune, autostrăzi și sistemul de sănătate se înrăutățește”, spune el. „A fost mai bine în timpul comunismului, deoarece munca era stabilă”.
Soții Taropa sunt de acord că libertatea de exprimare este o schimbare valoroasă față de vremurile comuniste, dar, de asemenea, sunt de acord că beneficiile economice începând cu 1989 nu au fost cele sperate.
„Canalizare, apă și gaze – acestea sunt toate lucrurile pe care ar trebui să le avem în satul nostru”, spune Niculina Taropa. Fără gaz, majoritatea sătenilor de aici își încălzesc casele cu lemne de foc, la fel ca și 3,5 milioane de gospodării din țară.
Aproximativ 70% din populația rurală a României trăiește în pragul sărăciei, conform statisticilor Băncii Mondiale.
„Oamenii nu sunt plătiți suficient”, spune Niculina Taropa. „Populația din sate a îmbătrânit, iar tinerii au plecat în străinătate”.
Migrația românilor este una dintre numeroasele probleme care blochează progresul țării. Aproximativ patru milioane de oameni au părăsit România în căutarea unor vieți mai bune și salarii mai mari. Nivelurile ridicate de corupție au determinat oamenii să părăsească țara, potrivit publicației britanice. În ultimii ani, protestele antiguvernamentale au dus la căderea guvernelor conduse de social-democrați care au creat măsuri pentru a submina independența sistemului judiciar.
În ciuda numeroaselor probleme, Traian Rabagia spune că „este probabil cea mai lungă și puternică democrație din istoria României”.
Dar pentru unii români, Crăciunul este un moment în care se deschid răni vechi.
„Pentru toți ceilalți Crăciunul este Crăciun, dar pentru noi este doar amintirea modului în care părinții, fiii noștri, mamele noastre au sfârșit în sicrie”, mărturisește Cătălin Giurcanu. „Bradul de Crăciun pe care tatăl meu l-a cumpărat pentru familia noastră a ajuns în sicriul său, în loc de flori”.