Consiliul Baroului Cluj susţine că protocolul de cooperare între PÎCCJ şi SRI conţine suficiente prevederi care să justifice denunţarea lui ca un act profund neconstituţional, nelegal, şi condamnă existenţa unor astfel de înţelegeri între autorităţi ale statului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Baroului Cluj transmis, miercuri, avocaţii clujeni solicită ca, pe viitor, să se oprească o astfel de practică, deoarece eludează principiile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României şi Codul de procedură penală.

”Recent desecretizatul <Protocol de cooperare între PÎCCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale> conţine suficiente prevederi care să justifice denunţarea lui ca un act profund neconstituţional, nelegal. (…) Din lecturarea Protocolului reiese că preambulul documentului nu face decât să încerce o validare a unor încălcări evidente a regulilor procesului penal, pornind chiar de la principiile acestuia. Consiliul Baroului Cluj condamnă existenţa unor astfel de înţelegeri neconstituţionale şi nelegale între autorităţi ale statului. Solicităm ca, pe viitor, să se stopeze o astfel de practică care eludează principiile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României şi Codul de procedură penală, în principal dreptul la un proces echitabil şi principiul legalităţii procesului penal”, se arată în comunicat.

 

Avocaţii clujeni susţin că, printre practicile nelegale stabilite de acest protocolul, se numără raportarea de către procurori a modului în care au fost folosite în dosarele penale informaţiile furnizate de SRI, transmiterea de către procurori către SRI a informaţiilor privind cadre militare sau salariaţi civil ai SRI, aparent obţinute în dosarele penale instrumentate de aceştia, punerea de către SRI la dispoziţia Parchetului de date, informaţii sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru, eludându-se, astfel, cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului în cauzele penale, punerea de către SRI la dispoziţia Parchetului de informaţii provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, relevându-se astfel o altă modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedură penală, stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activităţile desfăşurate de SRI în cauze penale, dovadă a faptului că activitatea SRI a fost asimilată celei de organ judiciar, controlarea de către SRI a informaţiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe în dosarul de urmărire penală, situaţie în care orice probă în apărare putea fi cenzurată pe temeiul protejării securităţii statului, substituirea traducătorului autorizat şi a organului de urmărire penală de către SRI, prin prestarea de către acesta a serviciilor de traducere şi/sau transcriere a interceptărilor, deţinerea de către SRI a unor <evidenţe specifice> cu informaţii colectate în realizarea interceptărilor, evidenţe care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denotă că SRI colecta şi păstra informaţii rezultate din interceptări care puteau fi folosite eludând cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decât cele în care fuseseră autorizate interceptările, punerea în executare a interceptărilor era în mod clar efectuată doar de SRI, atât ca interceptare, cât şi ca transcriere.

”Sesizăm, de asemenea, că art. 64 alin. 2 din Protocol evidenţiază existenţa anterioară a unor alte asemenea documente secrete de colaborare: Protocol SRI-PÎCCJ – 28.06.2005; Protocol SRI-PNA – 28.01.2003; Protocol SRI-Curtea de Apel Bucureşti – 4.06.2007”, se mai arată în comunicat.

Consiliul Baroului Cluj solicită ca, în măsura în care protocolul PÎCCJ – SRI a fost revizuit sau înlocuit printr-un altul la momentul intrării în vigoare a noilor Coduri (Codul penal şi Codul de procedură penală), ”acesta să fie desecretizat şi dezavuat de ambele părţi semnatare”.

”Considerăm că la nivel central Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) prin organele de conducere, fie Consiliul UNBR, fie Congresul Avocaţilor să adopte o poziţie oficială raportat la această problemă”, au subliniat avocaţii clujeni.