Consumul episodic excesiv de alcool în rândul bărbaţilor reprezintă o problemă de sănătate publică gravă, acesta având cel mai ridicat nivel din UE, dar în România nu există niciun program naţional în vigoare pentru a combate acest lucru, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE).
„Deşi consumul total de alcool în România este la acelaşi nivel cu media UE (9,6 litri pe cap de locuitor, comparativ cu 10 litri în 2014), consumul episodic excesiv de alcool reprezintă o problemă de sănătate publică serioasă. Aproape 53 % dintre bărbaţi au raportat consum de alcool episodic excesiv în anul 2014 – cel mai mare nivel dintre ţările UE – în timp ce băieţii, de asemenea, consumă alcool mai frecvent decât în alte ţări din UE: 30 % dintre băieţii de 15 ani au raportat în 2013-14 că s-au îmbătat cel puţin de două ori în viaţa lor, comparativ cu numai 12 % dintre fetele de 15 ani”, potrivit Raportului CE, prin care se analizează starea de sănătate din România în 2017.
Potrivit sursei citate, mortalitatea care poate fi prevenită prin intervenţii de sănătate publică este de asemenea ridicată, în special pentru cauzele de deces legate de consumul de alcool.
„România are rate ridicate ale fumatului în rândul bărbaţilor, iar decesele cauzate de cancer la plămâni, în special în rândul femeilor şi al bărbaţilor de peste 65 de ani, au crescut constant şi reprezintă 4 % din totalul deceselor (2014). Rata standardizată de deces din România pentru mortalitatea provocată de abuzul de alcool (42 per 100 000) este cea mai ridicată în rândul ţărilor UE”, potrivit sursei menţionate.
Aceste date fac parte din categoria factorilor de risc, menţionaţi în documentul citat. Un alt factor de risc privind starea de sănătate a românilor este fumatul.
„Aproximativ unu din cinci adulţi din România a raportat că a fumat zilnic în anul 2014. Această cifră este aproape egală cu media UE, dar spre deosebire de multe alte ţări, au existat puţine îmbunătăţiri din anul 2000. Disparităţile de gen sunt pronunţate, de patru ori mai mulţi bărbaţi (32,2 %) fumează, comparativ cu femeile (8,3 %). În mod îngrijorător, ratele fumatului par să crească în rândul fetelor tinere: 17 % dintre fetele de 15 ani au spus că au fumat regulat în 2013-2014, în creştere faţă de 12 % în 2005-2006”, se arată în Raportul CE.
În cadrul documentului se precizează că au fost implementate o serie de măsuri pentru a reduce prevalenţa fumatului în rândul populaţiei, inclusiv legi care limitează consumul de tutun (din anul 2002) şi interzic fumatul în toate spaţiile publice interioare (din anul 2016).
„Legea din 2016 interzice vânzarea produselor de tutun, precum şi fumatul în toate instituţiile din domeniul sănătăţii şi educaţiei. Pe de altă parte, nu există niciun plan naţional de combatere a consumului de alcool. În schimb, sunt desfăşurate campanii de educare şi informare de către ONG-uri, cum ar fi Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor”, subliniază raportul citat.
Comisia Europeană a dat, luni, publicităţii, un raport privind starea de sănătate din România în 2017.