Preşedintele CCR îi este dator şefului statului pentru postul bănos în care l-a propulsat
În iunie 2012, cu o lună înaintea referendumului de demitere, Traian Băsescu i-a decorat pe judecătorii CCR, cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de existenţă a Curţii. Augustin Zegrean a primit Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler.
Reales anul trecut preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) pentru un mandat de încă trei ani, Augustin Zegrean se dovedeşte la fel de servil faţă de preşedintele Băsescu ca şi în mandatul precedent, când CCR a fost protagonista celebrului scandal “Erata”, de la referendumul de demitere a şefului statului, din vara lui 2012. Atunci, în plin scandal, Zegrean a ieşit şi a declarat că erata, care stabilea cine sunt românii cu drept de vot la referendum, a fost emisă în condiţii legale, netezind drumul reîntoarcerii lui Băsescu la Cotroceni, scrie jurnalul.ro.
Recent, Augustin Zegrean şi-a întărit eticheta de “omul lui Băsescu” din CCR când s-a antepronunţat în cazul sesizării înaintate Curţii de Guvern privind implicarea şefului statului în campania electorală a PMP. Zegrean nu numai că s-a antepronunţat, făcând pe avocatul din oficiu, dar s-a umplut de ridicol când, invocând retoric exemplul personal, a făcut şi pe garderobierul lui Băsescu, dându-i şeful statului dreptul de a purta tricoul cu sigla PMP.
O privire asupra parcursului profesional al şefului CCR explică însă atitudinea servilă a acestuia faţă de Băsescu, căruia îi datorează funcţia pe care o deţine în prezent. Fost parlamentar PD, Zegrean a fost numit în 2007 judecător la CCR la propunerea lui Băsescu, pentru un mandat de 9 ani, iar în 2010 a fost ales preşedinte al Curţii, devenind unul dintre cei mai bine plătiţi demnitari ai României. În virtutea acestei funcţii, preşedintele CCR deţine şi o locuinţă de protocol, cu patru camere, plus încă o cameră de serviciu, conform luju.ro. Suprafaţa totală a locuinţei este de 185,79 metri pătraţi. Chiria pe care ar trebui să o plătească Zegrean este de 1.168,28 lei, dar instituţiile în cadrul cărora sunt angajaţi chiriaşii suportă contravaloarea chiriei, întreţinerii şi utilităţilor, dar nu mai mult de 1.550 lei/lună, diferenţa fiind suportată de chiriaşi.
În ceea ce priveşte veniturile realizate de Augustin Zegrean în ultimul an fiscal, potrivit ultimei declaraţii de avere din iunie 2013, acestea au fost de: 206.071 lei de la Curtea Constituţională, 6.000 lei în urma închirierii unui spaţiu, 122.480 lei din pensie şi 720 de euro, onorariu primit pentru că a participat la o conferinţă. În total, venitul lui Augustin Zegrean a fost de peste 75.000 de euro. Jurnalul Naţional a relatat, totodată, că Zegrean este posesorul unui certificat de handicap permanent, nerevizuibil. Asta, în timp ce alte persoane sunt obligate, anual, să treacă prin tot felul de comisiii pentru a li se reînnoi certificatul de handicap.
Apoi, pe seama acestui certificat de handicap cu incapacitate de muncă, în care se precizează că are nevoie de “suport psiho-afectiv”, Zegrean se pensionează cu zece ani mai devreme. Pe de altă parte însă, handicapul de gradul II de invaliditate în care se încadrează preşedintele CCR îl exclude de la exercitarea de activităţi. Şi, evident, în aceste condiţii se pune întrebarea dacă Augustin Zegrean mai poate fi preşedinte
Aşadar, Augustin Zegrean este destul de motivat financiar pentru a-i fi recunoscător celui care l-a propulsat în această funcţie. Iar ocazia extraordinară s-a ivit după referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, în august 2012. Atunci, reprezentanţii USL au cerut insistent actualizarea listelor de alegători şi validarea referendumului susţinând că sunt mai puţin votanţi decât cei înscrişi în listele electorale permanente. Conform calculelor lor, numărul românilor plecaţi în străinătate şi cel al persoanelor decedate se ridica la aproximativ două milioane de persoane. În ciuda solicitării USL, CCR exclude o actualizare a listelor şi dă publicităţii o erată, explicând că, intr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia privind respingerea unor contestaţii ale USL privind organizarea referendumului de demitere a lui Băsescu. Erata CCR a fost însă crucială pentru soarta referendumului. Paragraful lipsă stabilea că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot, deci şi pe cei din străinătate. La referendumul din 29 iulie şapte milioane şi jumătate de români au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat. Prezenţa la vot a fost 46,2%, dar pentru validarea referendumului era nevoie de 50% plus 1. Dacă nu apărea erata, iar listele de votanţi erau revizuite în minus, scăzându-se numărul românilor cu drept de vot din străinătate şi decedaţii, referendumul ar fi fost validat. Numai că, la 21 august 2012, CCR invalidează referendumul de demitere a şefului statului, iar Băsescu revine la Cotroceni. Deşi a susţinut că erata a fost emisă “în condiţii strict legale”, Zegrean nu a semnat această rectificare în calitate de preşedinte al CCR. Erata a fost semnată de judecătorul de serviciu, Ştefan Minea, coleg de facultate cu fostul premier Emil Boc, judecător numit la propunerea PDL după un scandal imens la Parlament. “Eram în concediu, judecătorul de serviciu este cel care semnează în locul preşedintelui”, a susţinut Zegrean. Numai că, în aceeaşi zi în care Minea a semnat erata, Zegrean semna o alt document trimis Guvernului un document referitor la actualizarea listelor electorale permanente, conform Legii referendumului.
Nici la sfârşitul anului trecut, când reducerea pragului de participare la referendum la 30% a fost atacată de şeful statului la CCR, Augustin Zegrean nu s-a dezminţit. Alături de Daniel Morar şi Ştefan Minea, Zegrean a făcut opinia separată în CCR, considerând că reducerea cvorumului de prezenţă la 30% este neconstituţională, iar sesizarea lui Traian Băsescu trebuie admisă. Ei au apreciat că în Constituţie nu se precizează în mod explicit condiţia de validare a unui referendum, iar în acest caz trebuie realizată prin raportare “la norma sau normele cu valoare de principiu care stabilesc gradul de reprezentativitate care să confere legitimitate deciziei adoptate prin referendum”. “Reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noţiunea de reprezentativitate şi de suveranitate naţională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populaţiei, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democraţiei constituţionale”, au susţinut Zegrean, Morar şi Minea. Curtea Constituţională a decis în noiembrie, anul trecut, că modificările aduse Legii referendumului prin care se reglementează reducerea cvorumului de participare sunt constituţionale.