Prin edictul de la Milano, Constantin a reuşit să impună recunoaşterea creştinisumului de către stat

  sfintii-constantin-elena-18452911

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: „instinctu divinitatis” – „prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).

Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Imparateasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.

Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

Semnificatia numelor Constantin si Elena

Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torta”, „faclie”, dar si „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumina arzatoare a soarelui”).

La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!

Traditii, obiceiuri si superstitii

In fiecare an, la 21 mai, crestinii ortodocsi serbeaza ziua Sfintilor Imparati Constantin si Elena. In calendarul popular, aceasta sarbatoare este cunoscuta ca si Contantin Graur sau Constantinul Puilor. Batranii spun ca in aceasta zi pasarile de padure isi invata puii sa zboare.

Cunoscuti drept cei care au dat libertatea crestinismului, cei doi imparati Constantin si Elena au deventi adevarati protectori ai crestinilor. In timpul domniei sale, Imparatul Constantin a adoptat o serie de masuri in favoarea Bisericii si a preotilor. Iar despre mama lui, Imparateasa Elena, se spune ca si-ar fi eliberat slavii si i-ar fi ajutat pe crestinii persecutati.

De numele Imparatului Constantin este legat si Consiliul de la Niceea, in care s-a hotarat ca Pastele sa fie sarbatorit in prima duminica de dupa luna plina a echinoctiului de primavara.

In unele zone, de ziua Sfintilor Constantin si Elena, se practica o serie de obiceiuri, pornite din superstitii populare. Agricultorii nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului. Se mai spune, de asemenea, ca cine planteaza porumb, ovaz si mei dupa Constantin si Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred ca daca lucreaza in vie de ziua Sfintilor Constantin si Elena, graurii le vor manca recolta.

 

 

Citeste si...  Percheziții în București și în alte șase județe, la suspecți de evaziune fiscală