Asociația Orașelor din România (AOR) a transmis, marți, că Guvernul și-a încălcat promisiunea făcută primarilor și nu a adoptat o hotărâre privind alocarea fondurilor necesare pentru plata facturilor din programele PNDL 1 şi PNDL 2, ceea ce va duce la blocarea proiectelor.
„Asociația Orașelor din România (AOR) își exprimă mâhnirea față de încă o promisiune neonorată, făcută primarilor de Guvernul demis, care nu a adoptat în şedinţa Executivului hotărârea referitoare la alocarea fondurilor necesare pentru plata facturilor din programele PNDL 1 şi PNDL 2. Orașele primesc o nouă lovitură care va duce la blocarea proiectelor de dezvoltare şi abandonarea lor din lipsă de finanțare. AOR atrage atenția asupra refuzului Comisiei Europene de decontare din fondurile europene a proiectelor de apă şi canalizare realizate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), cerere formulată de către guvernul demis Dăncilă. Prin această cerere, Executivul demis a încercat să recupereze 1,8 miliarde de lei, adică aproape 0,2% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Astfel se creștea artificial gradul de absorbţie a fondurilor europene şi se diminua deficitul bugetar, deoarece plăţile iniţiale pentru proiecte au fost făcute de la bugetul de stat”, arată AOR.
Asociația Orașelor din România. Guvernul nu a alocat bani pentru facturile PNDL 1 și 2
AOR: „Mai mult de un sfert din orașele din România se îndreaptă spre faliment”
Potrivit comunicatului transmis de AOR, rectificarea de buget a pus orașele mici și mijlocii din România într-o situație „fără precedent”.
„Mai mult de un sfert din orașele din România se îndreaptă spre faliment, doar câteva zile despărțindu-ne de luna noiembrie, care va fi una catastrofală pentru administrațiile locale, în lipsa fondurilor”, potrivit documentului citat.
Asociația Orașelor din România. Guvernul nu a alocat bani pentru facturile PNDL 1 și 2
AOR reamintește și faptul că, prin HG 752 din 14 octombrie 2019 privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale emisă în baza rectificării de buget, 27 de orașe au primit între 3 şi 10 lei/locuitor, 16 orașe între 11 şi 20 lei/locuitor şi 14 orașe între 21 şi 30 lei/locuitor.
„După aprobarea hotărârii de guvern, 25 de oraşe au rămas cu buget minim de funcţionare sub 1.000 lei/locuitor/an, în această valoare fiind incluse sumele alocate pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. O sfidare cinică faţă de cetăţenii din unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş, având în vedere că oricăreia dintre comune i s-a asigurat un buget minim de funcţionare de 1.000 lei/locuitor/an, încă de la începutul anului, când a fost aprobată Legea 50/2019 privind bugetul de stat”, mai arată reprezentanții AOR, potrivit Mediafax.
Asociația Orașelor din România. Guvernul nu a alocat bani pentru facturile PNDL 1 și 2
AOR susține alocarea de sume suplimentare care să aducă cele 45 de oraşe „discriminate” la un buget minim de funcţionare de 1.000 lei/locuitor/an şi alocarea pentru oraşele şi municipii de sume peste aceste valori, în acest sens, AOR propunând suma de 1.400 lei/locuitor/an.
Pentru a se putea reduce cât de mult efectele acestor măsuri, AOR cere o întâlnire urgentă cu primul ministrul, după votul din Parlamen
Asociația Orașelor din România. Guvernul nu a alocat bani pentru facturile PNDL 1 și 2
Guvernul primește o lovitură financiară de la Bruxelles. Nu poate deconta din fonduri europene proiecte din PNDL. Asta înseamnă încă o greutate asupra bugetului și deficitului României.
Deficitul bugetar este efectul unei balanțe, iar în acest an s-a mai pus o greutate mare în talgerul cheltuielilor. Ca să mai uşureze sarcina, Ministerul de Finanţe a încercat să deconteze din bani europeni alocări prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, acea mare pusculiţă pentru baronime. Iar Bruxellesul a spus… „pas”. Nu sunt eligibile.
Ştiam de această încercare de la rectificarea bugetară, cea scoasă din joben de Eugen Orlando Teodorvici, când a apărut în parlament o modificare la ordonanţa Executivului.
G4Media anunţă luni că guvernului de la Bucureşti, demis, i s-a refuzat decontarea. Departamentul pentru politică regională și urbană al Comisiei Europene a transmis Ministerului Fondurilor Europene că exclude o asemenea propunere. Decizie de înţeles, până la urmă, pentru că respectivul program nu respectă metodologia europeană de acordare a finanţării. Ba chiar este contrară ei.
În esenţă, întreaga raţiune a acestui program este contrară proiectelor cu finanţare europeană. Au fost făcute în primul rând pentru a evita condiţiile, destul de grele, ale Bruxellesului. Apoi împărţirea banilor s-a făcut pe criterii ciudate, cu fonduri direcţionate către familia politică.
De câte ori au existat probleme cu sprijinul în teritoriu, cu disensiuni la nivel de conducere a partidului, împărţirea în tabere, suportul era asigurat cu bani din PNDL. Aşa supravieţuia Dragnea şi mai apoi a fost reţeta aplicată şi de Dăncilă, după şocul înregistrat la europarlamentare şi arestarea lui „Daddy”.
Cum procedează Polonia
Să ceri Comisiei Europene să deconteze lucrări de apă-canal sau construcţii de drumuri pentru proiecte a căror atribuire este învelită în întuneric din perspectiva criteriilor sau a căror valoare nu este pe baza unor indicatori clari e deja optimism naivo-comic.
Asociația Orașelor din România. Guvernul nu a alocat bani pentru facturile PNDL 1 și 2
Da! Acel program ar fi putut să aibă acoperire ulterioară în fonduri structurale, dacă era făcut pe metodologia europeană. Eligibilitatea ar fi apărut. Polonia aşa lucrează – face investiţii din bugetul naţional pentru că astfel grăbeşte lucrurile, nu depinde de birocraţia europeană şi de procedurile greoaie. Alocă repede bani, sunt puşi în mişcare, dar licitaţiile şi tot ce înseamnă investiţii sunt făcute cu respectarea regulilor europene. Asta le face eligibile ulterior. Împuşcă doi iepuri dintr-un foc- face proiecte repede, evită procedurile greoaie şi apoi atrage fonduri europene. De asta are acea rată înaltă de absorbţie.
Ai noştri au stat şi şi s-au gândit să facă precum Polonia. Doar că nu merge când proiectele alea sunt obscure. Trebuiau să facă precum polonezii din prima etapă. Altfel, primeşti un mare NU în braţe.
De ce ar trebui desființat Ministerul Dezvoltării
PNDL-ul acela, pe acest an, ar fi, pe baza declaraţiilor avute, undeva spre 5,2 miliarde de lei. Din perspectiva Consiliului Fiscal la rectificarea bugetară, când punea sub semnul întrebării unele venituri, deducem că suma cerută spre decontare ar fi spre 2 miliarde de lei, cam 1,9 miliarde. După refuz, suma poate fi trecută la deficit, pentru că au cerut decontare, deoarece nu aveau cu ce să acopere din venituri interne. Înseamnă aproape 0,2% din PIB. Poate părea puţin, dar în condiţiile în care ţinta de deficit pentru acest an este uşor sub 2,8% din PIB, iar la opt luni s-a ajuns pe execuţie la 2,13%, deja spaţiul este extrem de strâns.
Astea sunt calculele făcute pe cifre şi vedem pericolele din perspectiva macro. Vin apoi cele de eficienţă a cheltuirii banului public. Sunt sume importante date pe criterii subiective. În momentul când ai astfel de alocări, sunt diminuate resursele pentru alte domenii, unde nevoile poate erau mai mari. Mai ales în condiţiile în care acele proiecte ar fi putut fi finanţate din fonduri comunitare, nu toate, dar mare parte din ele, dacă ar fi fost făcute corect şi în mod competitiv.
Programul însă a fost făcut tocmai pentru a evita fondurile europene, pentru a face teritoriul dependent de puternicii de la Bucureşti. Şi pentru că a fost o guvernare dificilă, cu multe scandaluri politice care au necesitat cumpărarea de sprijin, PNDL-ul a ajuns să consume mulţi bani, într-un mod să spunem ineficient, dar sigur a fost obscur. Şi e suficient pentru a-i pune la îndoiala necesitatea. S-a constituit ca o puşculiţă de partid, alimentată din bani publici, de cele mai multe ori fără a avea banii fizic, pentru că erau credite de angajament. Din această cauză ar trebui ca astfel de construcţii să dispară. Şi cu ele, şi acel Minister al Dezvoltării. E făcut doar pentru a asigura suportul pe linie de partid. Nu avem nevoie de aşa ceva.