Aproximativ 30 la sută dintre copiii privaţi de libertate susţin că au fost victime ale unor abuzuri, cele mai multe comise de ceilalţi copii deţinuţi, 22 la sută dintre ei spunând că au fost victime ale abuzurilor fizice în arestul Poliţiei, potrivit unui raport al Avocatului Poporului şi UNICEF.
„Aproximativ 22 la sută dintre copii au declarat că au fost victime ale abuzurilor fizice în arestul Poliţiei, cele mai multe comise de către ofiţeri de Poliţie, procurori sau gardieni”, se arată în raportul special privind „Respectarea drepturilor copiilor privaţi de libertate în România”, realizat de Avocatul Poporului şi UNICEF România, în perioada octombrie – noiembrie 2013, pe un eşantion reprezentativ de 101 copii privaţi de libertate în două centre de reeducare şi patru penitenciare pentru minori şi tineri din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Aproximativ 30 la sută dintre copiii intervievaţi au declarat că au fost victime ale abuzurilor fizice (inclusiv viol), cele mai multe comise de ceilalţi copii deţinuţi.
În ceea ce priveşte detenţia, aproximativ 30 la sută dintre copii spun că au împărţit camera din arestul Poliţiei cu adulţi, fapt ce contravine Regulilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru protecţia copiilor privaţi de libertate (punctul 29, capitolul IV) şi Regulilor Minime ale ONU cu privire la Administrarea Justiţiei Juvenile (Regulile de la Beijing), punctul 13.4.
În raport se arată şi că mai mult de jumătate dintre copii (55 la sută ) au declarat că mâncarea din detenţie este inadecvată.
Pe de altă parte, 86 la sută dintre copii susţin că au putut merge la medic de fiecare dată când au avut nevoie în detenţie, iar 78 la sută, că au primit medicamente când au avut nevoie. În acelaşi timp, aproape trei sferturi dintre copii (72 la sută ) spun că s-au îmbolnăvit în timpul detenţiei.
Potrivit aceluiaşi raport, aproximativ 68 la sută dintre copiii incluşi în eşantion au spus că au fost purtaţi în cătuşe în public. Dintre aceştia, aproximativ 20 la sută au afirmat că au fost încătuşaţi alături de un adult.
În privinţa eventualelor reclamaţii pe care copiii le pot face faţă de modul în care sunt sau au fost trataţi, 63 la sută dintre aceştia au declarat că nu li s-a spus despre acest lucru, 57 la sută dintre cei intervievaţi arătând că nu li s-au comunicat drepturile pe care le au, la momentul reţinerii.
Peste 40 la sută dintre tineri au declarat că au primit avocat imediat ce au fost aduşi la Poliţie, aproximativ 30 la sută că au primit avocat după o perioadă de timp, în timp ce aproape 27 la sută că nu au avut avocat pe perioada desfăşurării anchetei Poliţiei. Totodată, în momentul realizării primei anchete a copilului, în doar doi la sută din cazuri a fost prezent asistentul social şi în numai şase la sută din cazuri a fost prezent un avocat.
Potrivit raportului, aproximativ 70 la sută dintre copii au discutat cu avocatul înainte de prima înfăţişare în faţa instanţei de judecată, iar jumătate dintre aceştia au avut o singură discuţie cu acesta, în sala de judecată, chiar înainte de înfăţişare, în timp ce aproximativ 30 la sută dintre ei au spus că nu au avut nicio discuţie cu un avocat, nici în sala de judecată, înainte de prima înfăţişare în faţa instanţei, fapt care contravine art. 171 alin. 2 din vechiul Cod de Procedură Penală, potrivit căruia asistenţa juridică a inculpatului copil era obligatorie.
În privinţa audierii în faţa instanţelor de judecată, 62 la sută dintre copii au declarat că înfăţişarea în instanţă nu a fost privată, fiind făcută în faţa publicului, cu avocaţi şi alţi inculpaţi din alte cauze, fapt care contravine articolului 485 alineatul 2 din vechiul Cod de Procedură Penală.
Peste 33 la sută dintre copii au declarat că nu sunt vizitaţi de membrii familiei, iar 35 la sută nu au primit niciodată pachet.
Raportul mai arată că peste 90 la sută dintre tineri au declarat că pot vorbi cu un psiholog sau educator oricând au nevoie, în acelaşi procent fiind cei care au spus că pot participa zilnic la activităţi sportive, însă 54 la sută dintre copiii intervievaţi susţin că nu au oportunitatea de a învăţa o meserie.
„România a înregistrat progrese importante – de la îmbunătăţirea procedurilor judiciare la crearea de alternative la detenţie. De aceea, România are foarte puţini copii privaţi de libertate sau în detenţie. Cu toate acestea, aşa cum arată raportul lansat astăzi (joi – n.r.), reformele în justiţia juvenilă nu s-au încheiat şi încă destule aspecte rămân de soluţionat. Copiii privaţi de libertate sau în detenţie îşi păstrează dreptul la non-discriminare, la protecţie împotriva violenţei şi abuzului, la acces la servicii de sănătate şi educaţie, la dezvoltare şi la păstrarea relaţiei cu familia, precum şi alte drepturi. Promovarea bunăstării copilului este de o importanţă capitală. Copiii care au trecut prin experienţa detenţiei trebuie să aibă oportunitatea de a deveni cetăţeni cu drepturi depline şi de a contribui la progresul societăţii”, a declarat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România, la prezentarea raportului.
În baza rezultatelor raportului, Avocatul Poporului recomandă autorităţilor să crească alocările bugetare către unităţile de arest şi deţinere, concomitent cu elaborarea şi aplicarea unei metodologii de prioritizare a cheltuielilor, astfel încât măsurile care asigură nemijlocit respectarea drepturilor copiilor să fie susţinute cu precădere.
Prin raport se mai cere să fie adoptat proiectul de lege privind înfiinţarea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii în Locurile de Detenţie şi să fie elaborată o politică de toleranţă zero faţă de actele de violenţă împotriva copiilor pe parcursul arestării, a procedurilor penale şi detenţiei.
Astfel, Avocatul Poporului recomandă înfiinţarea, organizarea şi asigurarea funcţionării unor centre de tip rezidenţial, special destinate copiilor care au executat măsuri privative de libertate, precum şi instituirea şi aplicarea unor măsuri de prevenire şi descurajare a actelor de violenţă între copii, în timpul custodierii lor în centrele de reţinere şi arest preventiv, în centrele de reeducare şi cele de detenţie.
Iniţiatorii raportului recomandă şi identificarea şi punerea în aplicare a măsurilor pentru asigurarea accesului la servicii speciale de consiliere interne sau externe, pentru a remedia traumele psihice sau deficienţele sociale şi profesionale ale copiilor privaţi de libertate, precum şi înfiinţarea unor centre de tip rezidenţial, special destinate copiilor care au executat măsuri privative de libertate.
La lansarea raportului, Avocatul Poporului şi UNICEF România au încheiat un Memorandum de înţelegere pentru perioada 2014-2017, în scopul de a contribui la extinderea şi consolidarea respectării drepturilor copilului în România.
„Scopul colaborării este acela al extinderii şi consolidării respectării drepturilor copilului în România, precum şi creşterea capacităţii instituţiei Avocatul Poporului de a funcţiona ca un mecanism eficient de monitorizare independentă a drepturilor copilului, asistenţaîn creşterea capacităţii personalului instituţiei în culegere de date, schimburi de bune practici, dar şi cu sprijinul UNICEF va elabora un raport special privind copiii instituţionalizaţi”, a declarat Avocatului Poporului, Victor Ciorbea.
Prin acest memorandum, între altele, UNICEF va sprijini în a identifica, analiza şi raporta încălcările drepturile copilului, precum şi de a urmări măsurile care sunt luate ca răspuns la demersurile sale.
Copiii intervievaţi la realizarea raportului sunt încarceraţi la Centrul de reeducare Buziaş, Centrul de reeducare Târgu Ocna, Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti, Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, Penitenciarul Târgu Mureş şi Penitenciarul Bacău.
Raportul Avocatului Poporului a fost transmis şi conducerii Senatului, în 23 iunie.