ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. După ce în 2009 am avut candidaţi ca Eduard Manole care promitea că va face din România un paradis fiscal, cu un nivel zero al taxelor şi impozitelor, sau Constantin Ninel Potârcă, ajuns între timp în spatele gratiilor, anul acesta, la alegerile prezidenţiale din noiembrie, intră în cursă o nouă serie de candidaţi exotici, mai vechi sau mai noi.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Liderul Partidului Prodemo, MIREL MIRCEA AMARIŢEI, avocat de profesie, este surpriza scrutinului de anul acesta. A strâns 200.000 de semnături şi a intrat în bătălia pentru Cotroceni cu gândul de a pune capăt circului din ţară.
„Sperăm să se ia în serios această competiţie electorală care de 25 de ani a fost doar un circ şi cred că ne-am săturat cu toţii să asistăm la tot felul de scenarii. Sperăm ca aceia care candidează să trateze cu responsabilitate acest demers”, au fost vorbele lui Amariţei la depunerea candidaturii.
Puţini ştiu însă cine este Amariţei şi ce-i cu partidul Prodemo.
Partidul Prodemo a fost înfiinţat în anul 2012, de către fostul social-democrat Marius Lazar, consilier al lui Mircea Geoană, care a fost exclus din PSD odată cu mazilirea lui Geoană. „PRODEMO are o doctrină de centru-stânga, cu o puternică dimensiune ecologistă, bazată şi pe pilonii responsabilităţii sociale şi respectului faţă de valorile naţionale”, anunţa fondatorul.
La alegerile locale din 2012, Partidul Prodemo a obţinut doar câteva mii de voturi, la nivelul întegii ţări. Acum, liderul partidului, Mirel Mircea Amariţei, intră în cursa pentru Cotroceni spunând că nu îi este frică de niciun contracandidat.
Numele lui Mirel Mircea Amariţei apare şi într-un dosar penal. În octombrie 2013, el a fost pus sub urmărire penală în dosarul privind insolvenţa Realitatea Media. Amariţei a fost acuzat, alături de Maricel Păcuraru şi Sorin Ionuţ Barbu, că au antedatat contracte de cesiune, pentru a prejudicia societatea.
Potrivit declaraţiei de avere, Amariţei nu are de niciunele, nici terenuri, nici case, nici maşini, nici bani în bancă. Doar bani câştigaţi de la biroul de avocatură – 81.000 de lei, iar soţia, angajată pe postul de consilier principal ANSVSA – 32.400 lei.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. CONSTANTIN ROTARU, candidatul Partidului Alianţei Socialiste, s-a înscris pentru a doua oara în cursa pentru Preşedintie. El a mai candidat în 2009, când a obţinut aproximativ 1% din voturi.
Mai exact, Rotaru a primit 43.684 de voturi, însă aceasta nu l-a împiedicat să candideze din nou şi să adune 200.000 de semnături.
„Primii doi preşedinţi ai României s-au comportat ca nişte spectatori care i-au lăsat pe toţi lupii hulpavi să distrugă ţara numai din dorinţa de a sta confortabil la Cotroceni, iar al treilea şef de stat, autointitulat preşedinte jucător, s-a plasat din start în afara Constituţiei şi în fruntea celor care au vrut să facă regulile în România”, a spus Constantin Rotaru, la depunerea candidaturii.
Rotaru este liderul unui partid, ex-Partidul Socialist Muncitoresc, care a încercat, la congresul din 2010, modificarea denumirii Partidului ‘Alianţa Socialistă’ în Partidul Comunist Român, dar modificarea nu a fost acceptată la Tribunal.
Rotaru, în vârstă de 59 de ani şi de profesie economist, a fost membru al Partidului Comunist Român şi deputat în mandatul 1992-1996, ales pe listele PSM.
S-a făcut remarcat prin declaraţii cum este cea potrivit căreia sistemul capitalist instaurat în România a adus „șomaj, inflație, bancrută frauduloasă, pe scurt jaf național”, „un sistem generator de corupție”.
Constantin Rotaru este căsătorit și are un copil.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. WILLIAM BRÂNZĂ este un candidat cu adevărat exotic al alegerilor din acest an. Candidează din partea PER şi este cunoscut ca politicianul iubitor de vacanţe exotice. A făcut senzaţie când s-a fotografiat alături de elefanţi şi s-a agăţat de trompa unuia dintre animale.
William Gabriel Brânză, 42 de ani, şi-a început cariera politică în PRM, partid pe listele căruia a obţinut primul mandat de deputat în 2004. Ulterior, el s-a alăturat dizidenţilor din acest partid adunaţi în jurul lui Corneliu Ciontu ce au format efemerul Partid Popular. Ulterior, s-a alăturat PDL, fiind reales în 2008 ca deputat de Diaspora. De altfel, a condus o vreme şi organizaţia PDL Diaspora, perioadă în care a avut constant dispute cu colegul său de partid, senatorul de Diaspora Riceard Badea.
În 2012, a candidat din nou ca membru PDL, însă, cu scandal, după ce Monica Macovei s-a opus candidaturii sale întrucât nu ar fi corespuns criteriilor de integritate. Conducerea centrală a decis să treacă peste obiecţiile lui Macovei, însă nici Brânză nu a obţinut al treilea mandat. A demisionat din PDL cu câteva zile înainte de a-şi anunţa candidatura la prezidenţiale.
„Încă putem face ca România să nu mai fie o țară îngenuncheată cum este acum. (…) Noi trebuie să avem încredere că putem respira după data alegerilor un aer curat alături de Brînză, de Partidul Ecologist”, este angajamentul lui Brânză de la depunerea candidaturii.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Deşi candidaturile lor nu au constituit nicio surpriză, GHEORGHE FUNAR şi CORNELIU VADIM TUDOR vor fi doi candidaţi care vor condimenta cu siguranţă campania electorală pentru prezidenţiale.
Aflaţi în conflict deschis din cauza şefiei PRM, Funar şi Vadim îşi vor continua duelul şi în confruntarea prezidenţială, ultimul atac al lui Vadim la adresa fostului edil de Cluj, din cauza semnăturilor strânse de „filiale ale PRM”, fiind unul devastator.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. GHEORGHE FUNAR, 65 de ani, de profesie economist, şi-a mai încercat o dată norocul la prezidenţiale, în 1996, când a obţinut doar 3.22%.
A fost senator, preşedinte PUNR între 1992-1997, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca. Din octombrie 1998 până în iunie 2013 a fost secretar general al PRM. La Congresul din 27 iulie 2013, a fost ales președinte al partidului, înlăturându-l pe Vadim din partid. Va pierde însă funcţia la câteva luni, când Vadim îşi adjudecă în instanţă şefia PRM. În timpul perioadei comuniste a fost membru al PCR.
a primar al municipiului Cluj-Napoca a devenit cunoscut pentru atitudinea sa pro-românescă, exprimată prin diverse acțiuni provocatoare, precum montarea unei plăcuțe ireverențioase pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea orașului în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc.
În ziua semnării tratatului de bază între România și Ungaria (16 septembrie 1996, Tratatul de la Timișoara), a organizat o paradă mortuară pe străzile Clujului. Un sicriu conținând o inimă de pluș străpusă de un cuțit a fost purtat pe străzile orașului în compania primarului Funar și a simpatizanților săi. Sicriul a fost așezat în Cimitirul Hajongard, ca semn că liniștea românilor a încetat să mai existe, fiind răpusă de cercurile dușmănoase.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. CORNELIU VADIM TUDOR (n. 28 noiembrie 1949, București) este fondatorul Partidului România Mare, fiind cunoscut pentru atacurile dure la adresa adversarilor politici. Licenţiat în filosofie, a fost senator în Parlamentul României şi europarlamentar, mandat pe care l-a obţinut în 2009.
Este a cincea oară când Vadim candidează la Preşedinţie. Cel mai bun scor l-a obţinut în 2000, când, pe fondul divizării dreptei, a reuşit să ajungă în finala cu Ion Iliescu. A fost învins de Iliescu, obţinând doar 33,17%. La scrutinul prezidenţial din 1996 a luat 4.72%, din voturi, în 2004 – 12,57%, iar în 2009 – 5,56%. A fost revocat de la şefia PRM în iunie 2013 şi exclus din partid, dar a fost reinstalat în drepturi prin decizie a justiţiei, în noiembrie 2013.
Vadim Tudor a fost dat în judecată de mai multe ori pentru insultă și calomnie. „Să se termine cu impostura stânga-dreapta. Electoratul PRM e acelaşi, a rămas stabil. Este vremea unei crize profunde care îmi aminteşte de anul 2000, când am intrat în finală la alegerile prezidenţial. Țara nu se îndreaptă către o catastrofă, țara este o catastrofă. Nu mai funcționează nimic. Justiția nu funcționează, serviciile secrete uneori funcționează împotriva interesului național. „Indiferent cine iese președinte în afara omului integru care sunt eu va fi din rău în mai rău pentru țara aceasta (…) singura soluție este să bag în 48 de ore cam 2.000 de mafioți la pușcăria mafioților. (…) Vedeți bine, se încuscresc numai între ei”, este mesajul cu care Vadim Tudor a intrat în bătălia pentru Cotroceni din 2014.