Telefonul mobil este un rău necesar al omului modern. El este indispensabil, dar totodată ştim că poate avea o serie de efecte asupra sănătăţii. Cu toate acestea, ştiinţa încă încearcă să determine consecinţele exacte ale folosirii telefonului mobil, încercând să lege o serie de relaţii între posibilele tumori şi utilizarea acestuia. Iată câteva concluzii recente.

Radiaţiile telefonice şi legătura cu tumorile de creier şi inimă la şobolanii masculi

Studiile de laborator expun de obicei animalele la energii asemănătoare energiei RF (emise de telefonul mobil) pentru a vedea dacă provoacă tumori sau alte probleme de sănătate. Cercetătorii ar putea să expună celulele normale in vitro la energia RF pentru a vedea dacă provoacă tipurile de modificări care se văd în celulele canceroase. Nu este întotdeauna clar dacă rezultatele acestor tipuri de studii se vor extrapola şi la nivelul oamenilor, însă studiile de laborator permit cercetătorilor să controleze cu atenţie alţi factori care ar putea afecta rezultatele şi să răspundă la câteva întrebări de bază ale ştiinţei.

Cercetătorii au descoperit că şobolanii de sex masculin au o probabilitate mai mare de a dezvolta tumori cardiace, în timp ce şobolanii şi nou-născuţii expuşi la niveluri ridicate de radiaţii în timpul sarcinii şi alăptării au fost mai predispuşi la greutate corporală scăzută. Afectarea ADN şi deteriorarea ţesutului cardiac au fost observate de asemenea, la şobolanii masculi şi la femele, dar nu şi în rândul şoarecilor.

Alte tipuri de tumori au apărut la ambele tipuri de animale, incluzând tumori ale creierului, prostatei, ficatului şi pancreasului. Potrivit cercetătorilor, dacă aceste rezultate pot fi confirmate, radiaţia celulară poate fi într-adevăr o carcinogenă „slabă”.

Animalele din aceste studii au fost expuse la radiaţii telefonice timp de nouă ore pe zi, vreme de doi ani (în principal durata de viaţă completă a unui şobolan). Potrivit cercetătorilor, acest nivel de expunere este mult mai mare decât nivelul la care sunt expuşi oameni în mod normal, ceea ce face dificilă extrapolarea impactului asupra radiaţiilor celulare asupra oamenilor.

Studii efectuate pe oameni

Un alt tip de studiu se referă la ratele de apariţie a cancerului în diferite grupuri de oameni. Un astfel de studiu ar putea compara rata de cancer într-un grup expus la telefonul mobil cu rata într-un grup care nu este expus la asemenea radiaţii. În majoritatea cazurilor, niciun tip de studiu nu oferă suficiente dovezi pe cont propriu pentru a arăta dacă o astfel de radiaţie cauzează cancer în rândul oamenilor, motiv pentru care cercetătorii iau de obicei în considerare atât studiile pe bază de laborator, cât şi pe baza participanţilor.

Citeste si...  Toader despre extrădarea Elenei Udrea

Unii oameni de ştiinţă au raportat că undele RF de la telefoanele mobile produc efecte în celulele umane (în vasele de laborator) care ar putea ajuta probabil la creşterea tumorilor. Cu toate acestea, mai multe studii efectuate pe şobolani şi şoareci au analizat dacă energia RF poate promova dezvoltarea tumorilor cauzate de alţi agenţi cancerigeni cunoscuţi şi nu au găsit dovezi privind promovarea tumorilor.

Un mic studiu recent efectuat pe oameni a arătat că telefoanele mobile pot avea şi alte efecte asupra creierului, deşi nu este clar dacă acestea sunt dăunătoare. Studiul a constatat că, atunci când oamenii au avut un telefon mobil activ ţinut la urechi timp de 50 de minute, ţesuturile creierului aflate pe aceeaşi parte cu telefonul folosit au dat dovadă de mai mult de glucoză decât au făcut ţesuturile de pe cealaltă parte a creierului. Glucoza este un zahăr care în mod normal serveşte drept carburant al creierului. Utilizarea glucozei creşte în anumite părţi ale creierului atunci când acesta este în uz, cum ar fi atunci când gândim, vorbim sau ne mişcăm. Posibilele efecte asupra sănătăţii, dacă există, din creşterea consumului de glucoză din energia telefonului mobil nu sunt cunoscute.

Ulterior, mai multe studii au analizat posibilele legături între utilizarea telefonului mobil şi apariţia tumorilor. Majoritatea acestor studii s-au concentrat asupra tumorilor cerebrale. Multe dintre acestea au fost studii de caz-control, în care pacienţii cu tumori cerebrale au fost comparaţi cu persoanele fără tumori cerebrale (grup de control), în ceea ce priveşte utilizarea telefonului mobil.

Aceste studii au avut rezultate mixte:

Majoritatea studiilor nu prezintă o „relaţie cauză-efect”, sau o posibilă tendinţă pentru creşterea riscului de apariţie a tumorilor cerebrale în raport cu creşterea utilizării telefonului mobil. Totodată, o mare parte din studii nu arată că tumorile cerebrale apar mai des pe partea laterală a capului unde oamenii îşi ţin telefoanele mobile.

Unele studii au găsit o legătură posibilă. De exemplu, mai multe studii publicate de acelaşi grup de cercetare din Suedia au raportat un risc crescut de apariţie a tumorilor pe partea laterală a capului în care s-a ţinut telefonul mobil, în special pe o perioadă de minim 10 ani de utilizare.