Featured, Showbiz

Actrița Carmen Stănescu, condusă pe ultimul drum: “Odată cu ea apune regalitatea teatrului românesc”. Actorii tineri n-au fost la priveghi!

Actrița Carmen Stănescu a fost înmormântată la Cimitirul Reînvierea din Capitală. Înaintea înhumării, trupul veteranei teatrului românesc a fost depus, sâmbătă dimineața, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național I.L. Caragiale din București – același teatru unde artista a fost aplaudată în peste 30 de roluri. De data aceasta, ultimele aplauze au adus și coborârea ultimei cortine, într-un “spectacol” în care i-au fost alături colegi de generație și, din păcate, prea puțini admiratori.

blank

Carmen Stănescu s-a retras din această lume la fel de discret cum a trăit în ultimii ani: înconjurată de actorii care i-au fost aproape, de regizorii care au distribuit-o cel mai des în spectacolele lor și de prietenii apropiați, cei care, de altfel, l-au susținut pe soțul artistei, Damian Crâșmaru, pe tot parcursul ceremoniei. Acesta, devastat de durere, a vărsat lacrimi amare și le-a povestit celor din jur tot felul de amintiri pe care le-a strâns alături de minunata sa soție vreme de 66 de ani.

Printre cei care au stat de veghe la căpătâiul actriței sau i-au adus un buchet de flori s-au numărat Ion Caramitru, Ilinca Tomoroveanu, Felix Alexa, Medeea Marinescu, Dan Puric, Alexandru Bindea, Adela Mărculescu, Tamara Crețulescu, Carmen Ionescu, Constantin Dinulescu, Cristina Deleanu, Eugen Cristea, Iuliana Moise, Alexandru Hasnaș, Mihai Niculescu sau Dragoș Ionescu. Au lipsit, din păcate, așa cum avea să remarce și Ilinca Tomoroveanu, directorul artistic al TNB, actorii din tânăra generație: “Sunt foarte emoționată, dar și foarte tristă, că lângă noi nu se află generația tânără a Teatrului Național. Sunt foarte tristă. E păcat. Trebuie să ne cunoaștem și să ne iubim înaintașii și să mergem pe urmele lor, în tot ce au făcut ei mai bun”, a declarat actrița.

La rândul său, Ion Caramitru a ținut un discurs în fața celor prezenți: “Am asociat întotdeauna chipul ei și talentul ei și vioiciunea ei cu o rază de soare. Zâmbetul ei, dar și râsul ei inconfundabil, temperamentul ei scenic și farmecul ei indefinit te duceau cu gândul și cu simțirea într-o asemenea reprezentare. (…) Carmen, du-te încet și sigur, că vom veni după tine și bucură-te de apropierea de Dumnezeu pe care noi o sperăm și pe care tu ai obținut-o”, a declarat managerul Teatrului Național din București.

La ieșirea din foaierul Sălii Mari a TNB, Dan Puric a stat de vorbă cu puținii jurnaliști prezenți: “A înnobilat scena teatrului românesc și a mai înnobilat ceva: viața din teatru. Așa ceva se naște foarte rar. Și mi-e tare teamă că a tras trena regală după ea și s-a închis ușa. Odată cu ea apune regalitatea teatrului românesc”, a declarat actorul, vizibil marcat.

O coroană din partea Casei Regale a României a fost adusă de un reprezentant al acesteia, însă obișnuitele coroane ale politicienilor nu au fost vizibile de data aceasta. O slujbă simplă, ținută de un preot, a încheiat ultima “reprezentație”, cea mai tristă, a actriței Carmen Stănescu. Aplaudată minute în șir de cei prezenți, artista a fost condusă pe esplanada din fața Teatrului Național, ulterior sicriul acesteia fiind dus de o mașină mortuară către Cimitirul Reînvierea, acolo unde familia defunctei a cerut discreție.

Actrița Carmen Stănescu a încetat din viață joi dimineață, la vârsta de 92 de ani, acasă, în somn, după o lungă și grea suferință. A debutat în anul 1945, cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa “Frații Karamazov”. De-a lungul carierei sale, a interpretat peste 30 de roluri pe scena Teatrului Național și a altor teatre din București. Carmen Stănescu a absolvit Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, promoția 1944-1948, la clasa profesoarei Mărioara Voiculescu.

A debutat în Teatrul Național încă de pe băncile facultății, cu rolul Ileana Cosânzeana din spectacolul “Înşir’te mărgărite” de Victor Eftimiu, regia Ion Iliescu (1945). A fost, pe rând, Ardele în “Egoistul” de Jean Anouilh, regia Radu Beligan, 2004, Alienor de Aquitania în spectacolul “Leul în iarnă” de James Goldman, regia Petre Bokor, în 2001, Atueva din “Nunta lui Krecinski” de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin, regia Felix Alexa, 2000, Mătuşa Augusta în spectacolul “Călătorii cu mătuşa mea” de Graham Greene, regia Petre Bokor, 1998.

Spectacolul „Comedie de modă veche” de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, în regia Mihai Berechet, care a avut premiera în 1975, a fost unul dintre cele mai longevive spectacole din teatrul românesc, cu aproape 600 de reprezentații! Carmen Stănescu a mai jucat în spectacole precum “Dulcea pasăre a tinereţii” de Tennessee Williams, “Al patrulea anotimp” de Horia Lovinescu, “Tartuffe” de J.B.P. Molière, “Apus de soare” de Barbu Ştefanescu Delavrancea, “Patima roşie” de Mihail Sorbul, “O femeie cu bani” de George Bernard Shaw, “Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare, “Bolnavul închipuit” de J.B.P. Molière și multe altele.

Actrița Carmen Stănescu a murit la vârsta de 92 de ani

În film, a avut roluri în lungmetraje și seriale TV precum “Războiul de Independenţă”, regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, “Muşchetarul român”, regia Gheorghe Vitanidis, “Povestea dragostei”, regia Ion Popescu Gopo, “Premiera” după Aurel Baranga, regia Mihai Constantinescu, “Fraţii Jderi”, regia Mircea Drăgan, “Tinereţe fără bătrâneţe”, regia Elisabeta Bostan, “Runda 6”, regia Vladimir Popescu Doreanu, “Bădăranii” după Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, “Telegrame” după I.L. Caragiale, regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, “Doi vecini” după Tudor Arghezi, regia Geo Saizescu.

Pe 16 iunie 2003, actriţa Carmen Stănescu şi-a lansat volumul “Destăinuiri”⁣, apărut la Editura Universal Dalsi. Cu prilejul lansării volumului, Radu Beligan aprecia că “⁣destăinuirile lui Carmen Stănescu sunt scrise cu o cuceritoare sinceritate şi cu o adâncă simplitate”⁣, iar scriitorul Fănuş Neagu spunea despre Carmen Stănescu că “este o tulburătoare actriţă imposibil de egalat”⁣.

I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincţii, atât pentru arta actoricească, cât şi pentru performanţele sale sportive, practicând tirul: titlul de “Maestră a sportului”⁣ (1952), titlul de “Artistă emerită”⁣ (1964), Ordinul Naţional “⁣Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelenţă în teatru cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii “⁣Femeile de succes ale anului 2004”.

blank