Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracția suferită anterior, reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II, în condițiile unei creșteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producției agricole, în absența căruia, economia și-ar fi redus contracția în termeni anuali la -3,2 la sută. Redresarea economică s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populației, care s-a redinamizat puternic după ridicarea restricțiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situației relativ ameliorate a pieței muncii și al reaccelerării creșterii venitului disponibil real. La rândul său, formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcțiilor, cu aportul solid al investițiilor publice, precum și cu sprijinul programelor guvernamentale, se arată într-o informare a BNR, după ședința Consiliului de Administrație. Totodată, exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri și servicii, antrenând și o scădere a deficitului balanței comerciale în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent și-a reluat însă creșterea în termeni anuali, exclusiv ca urmare a reînrăutățirii balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite.

Activitatea economică din românia de la sfârșitul anului 2020

Cele mai recente date statistice evidențiază o dinamică peste așteptări a activitatea economică în primele luni din trimestrul IV 2020, deși sensibil încetinită pe ansamblul său, în condițiile evoluțiilor mixte înregistrate la nivel sectorial, sub impactul reacutizării pandemiei de coronavirus și al noilor restricții instituite progresiv pe plan intern și în alte țări din UE, mai puțin severe totuși decât cele din primul val.

Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracția suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 și rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populației și-au reamplificat considerabil contracția față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, volumului lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producția industrială și-a cvasi-întrerupt tendința de restrângere a declinului în termeni anuali, la fel ca și deficitul comercial; inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent și-a mărit avansul față de perioada similară a anului trecut.

Evoluțiile de pe piața financiară au resimțit în perioada recentă influențele ameliorării percepției investitorilor asupra perspectivei economiei românești și ale creșterii apetitului global pentru risc, de natură să contribuie și la relaxarea condițiilor lichidității de pe segmentul monetar. Pe acest fond, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit, iar apoi și-au accelerat descreșterea, iar randamentele titlurilor de stat și-au accentuat mișcarea descendentă. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, coborând în octombrie la minimul ultimilor 3 ani.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6 la sută în noiembrie, de la 4,0 la sută în septembrie -, în condițiile accelerării creșterii creditelor în lei ale societăților nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România și al tendinței generale de scădere a ratelor dobânzilor. Ponderea în total a componentei în lei a urcat în noiembrie la 69,3 la sută, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmată de o mică scădere la finele trimestrului I. Evoluția este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2020, care indică plasarea dinamicii inflației în proximitatea punctului central al țintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.

Citeste si...
Numărul morților din sinagoga americană a ajuns la 11: Donald Trump spune că 'nu trebuie să existe nicio toleranţă pentru antisemitism'

Activitatea economică din românia de la sfârșitul anului 2020

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil inițiată în acest an, potrivit unor măsuri anunțate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbția fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate la nivelul UE.

Importante sunt și incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potențiale implicații mai pronunțate asupra dinamicii IPC.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul prelungirii actualului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta efectele.