Se împlineşte o lună de când apelul disperat la 112 al Alexandrei Măceşanu a provocat una dintre cele mai grave crize instituţionale din România ultimilor ani. „Criza de la Caracal” combină o crimă oribilă cu un întreg alai de laşităţi, bâlbâieli administrative şi o macabră fugă de răspundere, dusă până la ridicol, a instituţiilor: este una dintre cele mai urâte şi, totodată, reprezentative radiografii ale crizei în care se află, de fapt, statul român.

Moartea Alexandrei Măceşanu este dublată de dispariţia unei alte adolescente – Luiza Melencu şi despre care principalul suspect, Gheorghe Dincă, recunoaşte că a ucis-o, fără ca anchetatorii să fi reuşit, până acum, să descopere vreun indiciu concret în acest sens.

Cronologia unui dezastru perfect
Povestea de la Caracal este cea unui dezastru perfect: practic, tot ce putea merge rău, a mers rău. Toate autorităţile implicate au bifat, ireproşabil, toate căsuţele imaginabile ale incompetenţei desăvârşite.

Într-un raport oficial al MAI, se arată că, deşi tatăl Alexandrei a anunţat dispariţie fetei la 20:30 (24 iulie), „poliţistul a raportat situaţia abia a doua zi dimineaţă (25 iulie), la 8:30”.

Şeful Poliţiei Caracal s-a limitat apoi abia la 12:15 să apeleze pe adjunctul şefului IPJ Olt. Secretara i-a transmis că acesta era plecat „la bilanţul Poliţiei oraşului Scorniceşti”.

„A reieşit faptul că, deşi aveau cunoştinţă de răpirea Alexandrei, niciunul din cei 2 adjuncţi ai şefului IPJ Olt nu a coordonat eficient efectivele din subordine, luând măsuri abia la ora 20:00”, se arată în raport.

În ziua de 25 iulie, la ora 11:05, Alexandra a reuşit să sune la 112. A făcut-o de trei ori. Degeaba.

„Cu ocazia discuţiei telefonice cu Alexandra, deşi aceasta dădea semne de teamă şi pericol, încercând totodată să ofere detalii, operatorul 112 prezintă un interes scăzut pentru aflarea acestora, cerându-i Alexandrei să lase linia liberă”, se arată în acelaşi raport.

De asemenea, “poliţistul nu manifestă un rol activ în sensul de a o conduce cu întrebări pentru a afla amănunte care să ducă la identificarea locului unde se află Alexandra şi nu îi oferă sfaturi pentru a o scoate din zonă şi a o pune la adăpost de infractor, precizează raportul.

Cu acest prilej s-a constatat, încă o data, incapacitatea STS de a localiza cu exactitate a locului de unde este făcut un apel telefonic, într-o situaţie de criză.

„STS nu identifică locul telefonului și nici celula operatorului de telefonie prin care se efectuează apelul”, s-a arătat într-un comunicat al instituției.

Ulterior, s-a aflat că o mare parte din vină a avut-o poliţistul de serviciu, întrucât „aplicaţia de localizare a fost deschisă de poliţie la o oră după apelul la 112”, după cum a declarat generalul de brigadă STS, Sorin Bălan.

În plus, poliţistul de serviciu nu ştia să folosească aplicaţia STS, motiv pentru care a cerut „sprijin privind utilizarea aplicaţiei”. Asta, în condiţiile în care din 2008 există un manual privind funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Poliţiştii de la Caracal au avut la dispoziţie 11 ani să citească acest manual. Nu au făcut-o.

Aceiaşi poliţişti au minţit apoi, când au spus că STS le-a furnizat adrese greşite. În realitate, ei fuseseră puşi pe piste false de către interlopii locali la care şefii Poliţiei Olt au apelat în încercarea de a o găsi pe Alexandra.

Practic, poliţiştii au sunat nişte cetăţeni cu ceva cunoştinţe în materie de trafic de carne vie, cărora le-au furnizat (ei, poliţiştii) toate datele posibile din anchetă. Pentru că atât i-a dus capul.

Ce ştim cu siguranţă în acest caz
Avem un suspect principal, Gheorghe Dincă. Acesta a recunoscut că le-a ucis pe cele două fete, Alexandra şi Luiza, dar, momentan, anchetatorii au date certe doar în cazul Alexandrei (INML a certificat că ADN-ul din oasele găsite la locuinţa lui Dincă este al Alexandrei).

Alte rămăşiţe osoase carbonizate descoperite de anchetatori şi despre care s-a presupus că ar aparţine Luizei nu au putut fi identificate.

Alt lucru pe care îl știm cu certitudine este că au trecut 19 ore de la apelul Alexandrei la 112 şi intervenţia Poliției în casa lui Dincă. Oamenii legii au invocat că ar fi avut nevoie de mandat de percheziţie pentru a pătrunde în casă şi au dat vina pe procuror, care a întârziat obţinerea respectivului mandat.

Codul de procedură penală prevede însă că nu e nevoie de mandat pentru a pătrunde într-un loc unde viaţa unei persoane e pusă în pericol (art.159). În plus, există și articolul 20 din Codul Penal (starea de necesitate) care justifică o astfel de faptă dacă e săvârșită „pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane”.

Citeste si...  NEWS ALERT DIICOT: Confirma că analizele de laborator au identificat ADN-ul Alexandrei

Procurorul de la Caracal a fost suspendat din funcţie de către CSM.

Primele zile ale acestei crize au fost un festin al acuzaţiilor reciproce pe axa STS-Poliţie-Procuratură.

Am avut parte de jumătăţi de adevăr sau minciuni dolofane menite să acopere prostia şi incompetenţa. Oamenii trebuiau să se „acopere”, să se blindeze cu hârtii.

Tot acest lanţ de bâlbâieli şi pasări de răspunderi intre instituţii a creat un vid de comunicare.

Şi, la fel cum natura are oroare de vid, acest vid instituţional trebuia umplut cu ceva: cu teorii ale conspiraţiei.

Apelurile fostului şef al Poliţiei la amicii săi din lumea interlopă locală nu au făcut decât să toarne şi mai mult gaz peste focul teoriilor care susţin că, de fapt, asistăm la o muşamalizare a unui amplu scandal de proxenetism şi trafic de fiinţe umane. Gheorghe Dincă ar fi doar un simplu pion într-o reţea internaţională în care ar fi implicaţi inclusiv militarii americani de la baza de la Deveselu.

Au circulat, apoi, scenarii, care de care mai lugubre, legate de temperatura la care arde un corp sau sfaturi despre cum îţi poţi construi un crematoriu în curte.

Demisii, urmări, alte promisiuni
Avem, apoi, nişte demisii care, deşi arată spectaculos pe hârtie, în realitate nu schimbă mare lucru.

Nicolae Mirea, fostul şef al Poliţiei Caracal, demis pe 26. A făcut cerere de pensionare. Pensie specială. A fost înlocut de Costel Ghimiş, care picase, în 2017, cu 5,80 concursul pentru această funcţie.

Inspectorul adjunct IPJ Olt, Nicoale Eugen Alexe, a fost demis de şeful Poliţiei Române, Ioan Buda, pe 26 iulie. Alexe este cel care i-a sunat pe interlopi, după apelurile Alexandrei la 112.

Cristian Voiculescu, şeful Inspectoratului de Poliţie Olt, aflat în concediu la momentul crizei, a fost şi el demis pe 26 iulie

A venit apoi rândul şefului Poliţiei Române, Ioan Buda, demis în aceeaşi zi de ministrul de interne, Nicolae Moga. Buda a fost imediat numit şeful Poliţiei de Frontieră.

Pe 29 iulie, Ionel-Sorinel Vasilca a demisionat din funcția de director al Serviciului de Telecomunicații Speciale .

O zi mai târziu, a demisionat şi ministrul de Interne, Nicolae Moga.

Pe 31 iulie, sunt demişi prefectul (Petre Neacşu) şi subprefectul de Olt (Radu George Ioniţă).

Pe 2 august, Dăncilă o demite pe Ecaterina Andronescu, după ce aceasta a declarse că „a învăţat să nu se urce cu străini în maşină”.

În fine, pe 14 august, şefa postului de poliţie Osica de Sus, satul Alexandrei Măceşan, şi-a depus la IJP Olt actele de pensionare. Soţul ei e fix

Nicoale Mirea, şeful Poliţiei Caracal demis imediat după izbucnirea scandalului. Cei doi vor avea o bătrânețe liniștită – acesta e alt lucru sigur.

Statul român îi ignoră în continuare pe cetățenii care îi cer ajutorul
Ai zice că după aceste rapoarte şi lanţ de demisii, oamenii s-au mai profesionalizat. S-au umanizat.

Negativ. Procurorii au deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu în cazul unor poliţişti de la Galaţi care au refuzat să ajute o fată plină de sânge. O atitudine similară cu cea a fostului şef al Poliţiei Caracal, care i-a transmis tatălui Alexandrei că „eşti bun de plată dacă fata s-a încurcat cu vreunul”. Sau a poliţiştilor care i-au spus mamei Luizei că, cel mai probabil, fata „a plecat cu un Făt-Frumos”.

La Focşani, o tânără a sunat la 112 pentru a semnala că e şicanată în trafic. Operatorul i-a răspuns că „habar nu are” când va putea trimite un echipaj.

În urmă cu doar câteva zile, un alt scandal legat de funcţionarea binomului Poliţie-STS a izbucnit la Vaslui: O fată de 15 ani a anunţat la 112 că a fost violată de tatăl vitreg. Poliţiştii care au preluat cazul au decis să o lase pe victimă să stea în aceeaşi locuinţă cu agresorul.

În schimb, autorităţile s-au dovedit, încă o dată, extrem de eficiente la capitolul „vom face/vom rezolva”. Capitol la care secretarul de stat, Raed Arafat, a excelat, într-o conferinţă de presă, unde a prezentat nu mai puţin de 14 măsuri „pentru îmbunătăţirea sistemului 112”.

Premierul Dăncilă a vorbit inclusiv despre „castrarea chimică” pentru cei vinovaţi de infracţiuni sexuale. Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat un alt proiect, de ordonanţă, cu pedepse mai mari pentru infracţiuni contra persoanei.

La o lună după declanşarea crizei de la Caracal, s-au strâns câteva certitudini, un val de nemulţumiri şi foarte, foarte multe promisiuni.