Fosta disidentă a regimului comunist Doina Cornea a murit, în noaptea de joi spre vineri, la vârsta de 89 de ani, fiind bolnavă de mai mult timp. Potrivit ultimelor informaţii, aceasta va fi înmormântată luni, la ora 15.00, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. „A fost una din cele mai importante voci ale disidenţei anticomuniste”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj de condoleanţe.
O stradă din Cluj va purta numele disidentei
Primarul Emil Boc a anunţat că va propune ca o stradă din municipiul Cluj-Napoca să poarte numele Doinei Cornea, ca un omagiu şi o recunoaştere de către clujeni a luptei sale împotriva regimului totalitar comunist, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Reacţia lui Călin Popescu Tăriceanu
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a transmis, vineri, un mesaj de condoleanţe la aflarea morţii fostei disidente comuniste, Doina Cornea, despre care a afirmat că a fost unul dintre susţinătorii constanţi ai desprinderii de comunism şi ai drumului euro-atlantic al României.
Reacţia lui Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj de condoleanţe la aflarea morţii fostei disidente comuniste, Doina Cornea, aducând un omagiu acesteia pentru dârzenia cu care a înfruntat regimul comunist, anunţă Administraţia Prezidenţială. „Am aflat cu profundă tristeţe despre dispariţia doamnei Doina Cornea, una dintre cele mai importante voci ale disidenţei anticomuniste.
Aduc un omagiu personalităţii istoriei noastre recente care a fost Doina Cornea. În anii grei ai dictaturii, Doina Cornea a înfruntat regimul opresiv şi a scris numeroase texte şi scrisori pe care le-a transmis la Radio Europa Liberă, a răspândit manifeste, a intrat în contact, în ciuda unor pericole de neimaginat astăzi, cu ziarişti şi a contactat personalităţi ale lumii contemporane pentru a denunţa abuzurile totalitarismului ceauşist. A suportat cu dârzenia care a caracterizat-o întotdeauna urmărirea, persecuţia, anchetele şi umilinţele la care a fost supusă de către Securitate. A susţinut revolta muncitorilor braşoveni din 1987, iar în decembrie 1989 s-a alăturat, sub ploaia gloanţelor, manifestaţiei anticomuniste de la Cluj-Napoca. După prăbuşirea comunismului, a rămas o voce autentică a societăţii civile.
Doina Cornea a întruchipat simbolul curajului şi al rezistenţei româneşti în timpul comunismului. Pentru mulţi români, ea a fost vocea libertăţii şi speranţei noastre. Acţiunile şi demersurile în numele disidenţei anticomuniste fac din Doinea Cornea o emblemă a afirmării rostului libertăţii umane, iar pentru generaţiile viitoare, imaginea civismului şi a eroismului feminin.
Transmit condoleanţe familiei şi tuturor celor care au cunoscut-o şi au preţuit-o. Odihnească-se în pace!”, se arată în mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis.
UPDATE Fosta disidentă a regimului comunist, Doina Cornea, care a murit în noaptea de joi spre vineri, va fi înmormîntată luni la ora 15.00 în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Trupul neînsufleţit al acesteia urmează să fie depus anterior în foaierul Casei Universitarilor.
Duhovnivul Doinei Cornea, parohul bisericii greco-catolice de care aparţinea aceasta, Teodor Lazăr, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.
”Luni de la ora 9 sicriul cu trupul neînsufleţit al Doinei Cornea va fi depus în foaierul Casei Universitarilor, iar de la ora 12,30 va fi oficiată o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. După slujbă se va pleca spre Cimitirul Central unde de la ora 15 va avea loc înmormântarea”, a spus Lazăr.
Ştirea iniţială. Fiul Doinei Cornea, Leontin Juhasz, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că mama sa a murit în locuinţa ei din Cluj-Napoca.
Fosta disidentă va fi înmormîntată zilele următoare.
”Mama a murit azi noapte acasă, la Cluj-Napoca. Era bolnavă de mai multă vreme”, a spus Juhasz.
Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Braşov şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, unde a şi predat.
Stabilită în oraşul de pe Someş, nemulţumită de regimul comunist, la începutul anilor ’80, Doina Cornea a început să trimită scrisori de protest, peste 30 la număr, la Radio Europa Liberă şi ziarelor din Vest, în care care denunţa “sistematizarea” satelor româneşti, dărâmarea bisericilor şi politica dusă de Ceauşescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiştii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au şi bătut-o.
”Doi ani mi-au stat în poartă, ziua şi noaptea. Nu securiştii – au pus miliţienii de la circulaţie, cu chipiu alb, ca lumea sau străinii să nu vadă că sunt păzită. Şi ăştia, de la circulaţie, m-au bătut de câteva ori”, îşi amintea Doina Cornea într-un interviu.
Pentru curajul de a se opune regimului, a fost dată afară din facultate. A avut noroc, totuşi, că nu a păţit ceva mai grav, cu fiica ei, Ariadna, fugită în Franţa, şi care, de departe, veghea ca mamei sale să nu-i însceneze securiştii vreun „accident”.
În noiembrie 1987, în timpul revoltei de la Braşov, a răspândit peste 150 de de manifeste de solidaritate, împreună cu fiul ei, Leontin, gest care s-a soldat cu închiderea ei în închisoare timp de două luni, demers urmat de arestul la domiciliu.
Eliberarea a venit în 21 Decembrie 1989, când protestarii contra regimului comunist au ajuns la casa sa situată pe strada Alba Iulia din Cluj-Napoca şi au luat-o pe Cornea pentru a participa la manifestaţia împotriva lui Nicolae Ceauşescu deşia în stradă se trăgea. După victoria Revoluţiei, de la Bucureşti, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), organism din care a demisionat, însă, după numai o lună, în ianuarie 1990, nefiind de acord cu transformarea acestuia în partid politic.
În acelaşi an, 1990, a fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România, cu scopul de a uni opoziţia democrată, abia născută. A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a Alianţei Civice.
A intrat în PNŢCD, partid în care a activat până la sfârşit.
A publicat la începutul anilor ’90 volumul „Puterea fragilităţii”, reeditat în anul 2006 de Editura Humanitas, în care apar scrisorile sale deschise adresate lui Nicolae Ceauşescu, dar şi scrisoarea adresată muncitorilor din Braşov, după revolta de la „Tractorul” din 1987. De asemenea, a tradus din franceză mai multe cărţi de Mircea Eliade şi Vladimir Ghika.
„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esenţă, împotriva lui Ceauşescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceauşescu nu era decât un produs al sistemului. (…) M-am străduit, realmente, să trăiesc ca şi cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimţit-o destul de des. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toţi aceşti ani au reprezentat pentru mine un bun exerciţiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca şi cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un alt interviu.
Activitatea sa anticomunistă a fost recunoscută şi onorată, Doina Cornea primind în anul 2009 Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer şi cea mai înaltă disticţie a României, Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, în anul 2000.