7 din 10 români nu şi-au permis, anul trecut, să cumpere mâncare, produse pentru îngrijirea casei şi nici să plătească facturile şi ratele la timp. Statisticile alarmante apar într-un studiu publicat recent de Institutul Naţional de Statistică. În condiţiile în care un procent destul de mare, de 68% din populaţie, nu poate fi cu dările la zi, vacanţele, fie ele în ţară ori în străinătate rămân, pentru aproape trei sferturi din populaţie, doar un vis. Sociologii spun că am ajuns în această situaţie din cauza economiei neproductive şi a creşterii numărului de asistaţi social.

Bărbat: Sunt copiii care apeleaza la tata, la mama, au o rată la casă, la mașină.
Reporter: Ce ați face dacă ați ajunge într-o situație limită?
Bărbat: Renunțăm la o haină să ne putem întreține. Să avem ce mânca azi și mâine.

Reporter: Ce ai face dacă ai ajunge vreodată într-o situație limită?
Tânăr: Aș căuta să fac ceva. Paznic, oricum, găsești.

Tânără: Am fost atentă să nu angajez cheltuieli mai mari decât știam că pot să acopăr cu siguranță, am fost atentă să nu mă îmbolnăvesc.

Cifrele publicate de INS sunt alarmante: aproape 70% dintre români s-au trezit că nu își mai pot plăti ratele la credit sau că nu le ajung banii pentru mâncare. În plus, experţii au descoperit că din locuinţele a peste o treime din populaţie lipsesc maşina de spălat rufe, televizorul ori calculatorul.

Adrian Dan, sociolog: Un segment uriaș al populației nu își permite accesul la bunuri pentru traiul zilnic, chiar pentru subzistență, pe când o altă parte, semnificativă, dar mult mai mică, își permite accesul la bunuri de lux, vacanțe. Nu putem să spunem că nu avem o clasa de mijloc, dar e una mai subțire decât ar fi de dorit. Deși înregistrăm creștere economică, această creștere nu e sustenabilă și împarțită echitabil pentru toate segmentele populației.

Citeste si...  Veşti proaste de la INS: Deficit comercial uriaş faţă de 2016

Economia neproductivă și scăderea numărului de salariaţi sunt principalele motive pentru care, anul trecut, erau peste 4 milioane de români în pragul săraciei.

Vladimir Alexandrescu, purtator de cuvânt Institutul Naţional de Statistică: Şomerii sunt cei mai expuşi, peste 60% din rândul lor care sunt în această situaţie. Cei mai afectaţi de acest risc sunt cei cu un grad de pregătire mai mic. Cele mai afectate grupe sunt între 0 – 17 ani şi cei peste 65 de ani.

Studiul mai arată şi că 46% dintre români nu au avut banii necesari ca să facă faţă unei situaţii neaşteptate. Chiar şi aşa, brokerii de credite spun că numărul celor care au apelat la bănci pentru a scăpa din situaţii limită nu s-a mărit considerabil.

Anca Bidian, broker credite: Noi avem un milion și ceva de persoane care au credite, drept urmare procentul de 70% nu se aplică, pentru că nu avem atâția oameni care au credite. Pe de altă parte, ne uităm la gradul de neperformanță, creditele pe care nu le platesc, care e printre cele mai mici: și din istoria creditării, și comparativ cu alte țări.

Psihologii avertizează că lupta pentru traiul de zi cu zi ne poate afecta pe termen lung.

Mihaela Săhlean, psiholog: Există şi o sărăcie generată de incapacitate de gestionare, practic de un irealism între resurse și nevoi. Ambele variante generează frustrări, insatisfacție, coboară în mod evident autostima și dau sentimentul de incapacitate, psihologic dificil de gestionat și cu impact pe termen mediu și lung. Persoanele care se află în situație limită trebuie să primească ajutor și să fie învățate să ceară ajutor.

Cei mai săraci rămân locuitorii din Moldova şi Oltenia, iar cel mai bine o duc bucureştenii şi locuitorii din Ilfov.