România va primi o infuzie uriașă pentru dezvoltare: 33 de miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Fondurile, în mare parte nerambursabile, ar trebuie să alimenteze domenii precum sănătatea, educaţia, transporturile ori turismul. Sunt bani cât să construim 6.600 de kilometri de autostradă ori pentru plata unui salariu lunar de 1000 de euro, pentru două milioane de oameni, vreme de un an.

Cele 33 de miliarde de euro sunt prevăzute în planul Noua Generaţie UE. 21 de miliarde sunt fonduri sub formă de granturi, care nu trebuie restituite, ia restul de 12 miliarde – împrumuturi cu dobânda mică.

Partea României este a şaptea ca valoare, din cele 27 de state membre. Cei mai mulţi bani se duc spre țările cu pierderi majore, umane și economice, cauzate de pandemie.

În lei, suma cuvenită ţării noastre este de 157 miliarde. Cam cât o treime din bugetul anual. O injecţie de fonduri care ar trebui să intre direct, fără birocraţie şi intermediari, în companiile inovative, mari şi mici, din domeniile importante. Sanatatee, educaţie, transporturile şi turismul – şi mai ales acolo unde avem nevoie de reforme structurale.

Citeste si...  Ludovic Orban: Guvernul va avea o propunere de comisar european după consultarea cu Iohannis

Am putea construi cu aceşti bani 6.600 de kilometri de autostradă, o distanţă uriaşă, de aici până în New York. Asta ca să vă faceţi o idee despre cât de mare este acest bonus de criză. Sau poate am putea angaja şi susţine timp de un an salarii de câte 1000 de euro pentru 2 milioane de persoane. Cam cât e populaţia Bucureştiului.

Ludovic Orban: “Suntem aproape de un program de susținere economică, a relansării economice la nivel european fundamental, care va avea efecte extrem de benefice pentru economiile țărilor europene, pentru nivelul de trăi, pentru nivelul de ocupare a mâinii de lucru din fiecare țară, decizii pe care le salutăm și, mod evident, le susținem pentru adoptare în structurile decizionale la nivel european.”

Planul propus de Comisia Europeană așteaptă votul Consiliului Uniunii, format din şefii statelor europene. Va urma votul în Parlamentul European, în luna iunie. Patru state au declarat că nu sunt de acord pentru că nu susţin cheltuielile nerambursabile. Ar fi dorit doar alocarea de împrumuturi. Este vorba despre Danemarca, Austria, Olanda şi Suedia.